Realitatea ultimilor ani a adus în atenția serviciilor de informații schimbări esențiale în privința manifestării fenomenelor de natură teroristă, în speță a propagandei teroriste, precum și a diseminării materialelor cu conținut violent, care instigă la punerea în practică a unor acțiuni extreme, transformând intenția unei persoane de a comite un act terorist într-o realitate ușor de realizat, aflată la un click distanță. Era digitalizării a facilitat schimbul de informații între organizațiile teroriste și adepții acestora, persoane capabile să comită acte de o violență extremă în numele unei cauze.
Diseminarea materialelor de propagandă, finanțarea grupărilor teroriste și, uneori, chiar comiterea atentatelor reprezintă, la momentul actual, activități greu de monitorizat și de anticipat pentru structurile cu atribuții în sfera securității naționale.
Ghiduri pentru terorism
Mediul online a fost folosit de-a lungul ultimilor ani și de organizațiile teroriste, un exemplu elocvent fiind înființarea, în iulie 2014, a revistei online DABIQ (publicată în mai multe limbi de circulație internațională: engleză, franceză, arabă, turcă și rusă), folosită de organizația DAESH (cunoscută și sub denumirea de Stat Islamic – Islamic State of Iraq and the Levant – ISIL, ISIS sau SI) ca mijloc pentru recrutarea noilor adepți. Rolul acesteia a fost preluat ulterior de publicația online RUMYIA (lansată în septembrie 2016, fiind cea mai recentă platformă de propagandă și recrutare a DAESH), conținutul său adresându-se exclusiv simpatizanților din Occident.
Prin intermediul acestor publicații, postate întotdeauna în rețeaua dark web, prin trecerea succesivă prin mai multe conturi de Twitter ce aparțineau membrilor organizației și care ajungeau, într-un final, pe platforme de socializare precum Facebook, Telegram sau pe diferite bloguri, se transmiteau către publicul-țintă mesaje propagandistice în favoarea adeziunii la organizație, precum și modalități de recrutare a noilor membri, metode de confecționare a dispozitivelor explozive improvizate (DEI) sau mijloace de finanțare a terorismului.
Adaptarea răspunsului autorităților
Conștientizarea de către instituțiile responsabile de securitatea națională a faptului că organizațiile teroriste folosesc internetul ca mijloc de expunere și diseminare a mesajelor de instigare la xenofobie, rasism sau la comiterea de acte violente a condus la adaptarea metodelor de prevenire și contracarare a problematicii de sorginte teroristă. Apariția internetului de mare viteză nu părea a constitui o problemă pentru autorități, internetul fiind creat ca o unealtă în sprijinul societății, pentru că susținea activitatea economică prin diseminarea rapidă a informațiilor.
Ulterior, viteza de transmitere a datelor a transformat internetul într-o sursă de preocupare, din cauza faptului că, la momentul actual, acesta este inclusiv la îndemâna persoanelor care nu sunt animate de cele mai bune intenții și care îl pot utiliza pentru a provoca pagube. Funcțiile de criptare totală a convorbirilor sau mesajelor, pe care majoritatea aplicațiilor le au incluse în software, sunt cele care fac dificilă detectarea amenințărilor care se propagă în mediul online.
Statistici îngrijorătoare
Conform ultimului raport al EUROPOL – TE-SAT 2023 (European Union – Terrorism Situation and Trend Report), riscul radicalizării online a crescut în mod alarmant în ultima decadă, numărul persoanelor recrutate în mediul virtual în scopul comiterii atentatelor teroriste fiind în continuă creștere. Fenomenul a fost catalogat de către structurile de intelligence drept îngrijorător, dificil de gestionat, deoarece toate activitățile premergătoare unui atentat se desfășoară acum într-un mod foarte discret, greu de anticipat, în intimitatea propriei locuințe, iar modul de operare, atât al organizațiilor teroriste, cât și al persoanelor recrutate, s-a schimbat și el.
Mai mult decât oricând, suntem conștienți de faptul că propaganda teroristă din mediul online conduce către radicalizare, exploatează vulnerabilități, diseminează mesaje în favoarea cauzei grupării teroriste și permite recrutarea de noi adepți. Izolarea socială, frustrările de natură personală, religioasă sau profesională, sprijinul inadecvat din partea familiei sau a societății în ansamblu sunt factorii care facilitează expunerea minorilor, dar și a persoanelor instabile mintal sau emoțional, la acest risc. Astfel, au început să fie utilizate ca mijloc de comunicare între grupările teroriste și noii recruți medii precum aplicații online de mesagerie, forumuri online și chiar platformele de mesagerie ale jocurilor video, făcând practic imposibilă detectarea activităților cu potențial risc terorist.
Ultima statistică TE-SAT 2023 evidențiază faptul că adepții DAESH au reușit, în anul 2022, să folosească cu succes mediul virtual pentru abordarea unor subiecte pe diferite teme precum activități de manipulare a transmisiunilor mass-media, migrație religioasă sau diseminarea unor texte propagandistice religioase. Exponenții extremei dreapta au folosit ca modalitate de diseminare a ideologiei teroriste platformele de jocuri video online, prin elaborarea unor scene care conțin teme naziste, antisemite și anti-minorități sexuale. Toate aceste activități vizează atragerea unui public mai larg, creșterea numărului de simpatizanți, precum și stimularea unui sentiment de apartenență la comunitate prin împărtășirea aceluiași hobby.
Majoritatea celor 380 de suspecți de comitere a actelor de terorism arestați anul trecut în Uniunea Europeană (UE) aveau antecedente islamiste, fiind partizani ai ideologiei politice care folosește islamul ca paravan în scopul răspândirii unui cult al intoleranței. În anul 2022 au avut loc, în Uniunea Europeană, 28 de atacuri teroriste, soldate cu decesul a patru persoane, două victime fiind înregistrate după atacuri islamiste și alte două după acțiuni ale extremei dreapta.
Atacatori izolați
Catherine de Bolle, șefa EUROPOL, a declarat recent într-un interviu că „lupta împotriva terorismului rămâne o prioritate pentru EUROPOL și pentru U.E.”, apreciind că, la momentul actual, cei mai periculoși teroriști sunt atacatorii izolați, aceștia fiind responsabili pentru comiterea majorității atacurilor din anul 2022.
Trebuie conștientizat faptul că organizațiile teroriste sau extremiste își îndreaptă atenția către școli, universități, lăcașuri de cult sau chiar închisori. Acestea din urmă reprezintă un teren fertil pentru radicalizare, din cauza izolării specifice mediului carceral și a unei scheme de personal care nu permite detectarea activităților teroriste sau extremiste. Deși cea mai mare amenințare vine din partea grupărilor jihadiste, și acțiunile grupărilor de extremă stânga sau dreapta au înregistrat creșteri considerabile în ultimii ani.
Instrumente legislative europene
Dinamica organizațiilor teroriste reprezintă o provocare majoră pentru agențiile guvernamentale, care trebuie să înțeleagă natura acestei noi amenințări în scopul concentrării eforturilor în acțiuni eficiente de prevenire a oricărui tip de manifestare teroristă. În ultimii ani, în Europa, conștientizarea acestei amenințări a dus la adoptarea unor instrumente de natură legislativă, care să susțină activitatea de prevenire a radicalizării în mediul online. Prezentăm, în continuare, câteva dintre inițiativele la nivel european pe această temă. Rețeaua UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la fenomenul radicalizării a fost înființată în anul 2015. Organizația cuprinde o rețea de practicieni aflați în prima linie a luptei împotriva fenomenului, de pe tot cuprinsul Europei (profesori, ofițeri de poliție, personal din penitenciare), care lucrează cu persoane vulnerabile la radicalizare.
Sub denumirea de RAN – Practitioners (Radicalisation Awareness Network – Rețeaua de Conștientizare a Radicalizării), rețeaua organizează evenimente, conferințe și întâlniri cu reprezentanți europeni din cadrul Poliției, Administrației Publice, Ministerului Educației sau cu membrii autorităților relevante în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, având ca obiectiv descoperirea unor noi modalități de identificare și de prevenire a radicalizării online. Ultimul eveniment dedicat prevenirii terorismului în mediul online a avut loc la Bruxelles, în Belgia, pe data de 18 octombrie 2023.
Uniunea securității
Strategia UE pentru uniunea securității 2020-2025 vizează domeniile prioritare în care Uniunea își poate aduce contribuția la consolidarea securității tuturor celor care trăiesc în Europa, aici fiind incluse și securitatea sistemelor din mediul online. Comisia Europeană a prezentat, în anul 2020, noua agendă de combatere a terorismului care permite UE intensificarea luptei împotriva acestui fenomen și consolidarea rezilienței la această amenințare. Documentul vizează prevenirea radicalizării, oferind, de exemplu, oportunități pentru tinerii cu risc de radicalizare și sprijinind, de asemenea, reabilitarea deținuților radicalizați.
Regulamentul (UE) 2021/784 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist prevede obligativitatea platformelor online de a elimina conținutul inadecvat în termen de 1 oră de la primirea somației. Acordul a intrat în vigoare la data de 7 iunie 2021, după validarea de către Comisia pentru drepturi și libertăți civile. Potrivit art. (1), „regulamentul urmărește să asigure buna funcționare a pieței unice digiale în cadrul unei societăți deschise și democratice, prin prevenirea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire în scopuri teroriste”. Documentul vizează acele imagini, texte, înregistrări video și audio care prezintă modalități de comitere sau incită la realizarea unor infracțiuni sau acte de terorism. Pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale omului, noul act legislativ definește actele de terorism și stabilește domeniul de aplicare a legii. Unitatea de semnalare a conținutului online (din cadrul EUROPOL) monitorizează manifestările fenomenului terorist din mediul virtual prin identificarea și analizarea conținutului cu specific terorist sau extremist diseminat pe rețelele social media sau pe internet, pe care îl semnalează ulterior platformelor-gazdă în scopul îndepărtării conținutului.
Tehnologiile emergente, motiv de preocupare
La nivel mondial, Statele Unite ale Americii (SUA) trag un semnal de alarmă prin intermediul Strategiei Naționale de Informații 2023, intrată în vigoare în luna august anul curent. Unul dintre obiectivele principale ale Strategiei îl reprezintă creșterea atenției pe care o acordă serviciile de informații tehnologiilor emergente, având în vedere evoluția impredictibilă a inteligenței artificiale din ultimii ani. În vederea contracarării acestor amenințări „nevăzute”, SUA își propun să anticipeze progresele tehnologice și informaționale, conștientizând existența riscurilor fără precedent care se prefigurează din mediul online.
Cu toții am devenit conștienți în ultimii ani, în contextul extinderii atacurilor teroriste în majoritatea țărilor europene, de faptul că amenințările de această natură, susținute și de mediul online, pot vulnerabiliza întreaga societate, cei mai expuși fiind minorii și persoanele defavorizate. Trăim într-o eră a informației aflată la îndemâna oricui, fapt care ne responsabilizează să înțelegem că există și pericole în mediul virtual, fiind de datoria noastră, ca cetățeni, să oferim ajutor persoanelor vulnerabile și să ne implicăm mai atent în educația copiilor noștri. Conștientizarea climatului în care societatea modernă funcționează în prezent reprezintă cheia pentru dezvoltarea și promovarea unei culturi de securitate care să vină în sprijinul populației și care să diminueze riscurile specifice unei evoluții tehnologice fără precedent.
Abstract
The digital era enables the exchange of information between terrorist organizations and their followers, individuals capable of committing acts of extreme violence in the name of the cause. Thus, they began using new means of communication with their new recruits such as online messaging applications, online forums and even video game messaging platforms, making it practically impossible for authorities to detect activities with potential terrorist risk.
In recent years, European institutions adopted several legislative instruments supporting awareness on preventing radicalization in the online environment.
Autor: Marina Mădălina Maria
