Provocările societății digitale

Într-o perioadă în care digitalizarea societății cunoaște un ritm accelerat, beneficiile care contribuie la progresul general nu trebuie să ascundă riscurile inerente oricărei transformări. Dezvoltările tehnologice recente au schimbat regulile jocului, însă, dintr-o anumită perspectivă, nu au adus nimic nou. Vreme de sute de ani, statele au căutat să intervină disimulat în treburile altora, într-o manieră care să permită negarea ulterioară a oricărei astfel de acțiuni.

De la profesionalizarea serviciilor de intelligence, după cel de-al Doilea Război Mondial, acest comportament a fost cunoscut sub numele de acțiune acoperită, iar prin astfel de activități s-a urmărit influențarea unor evenimente. Acțiunile acoperite îmbracă diferite forme de manifestare, însă propaganda și dezinformarea au capacitatea de a transmite, sub acoperire, informații care aduc beneficii în planul politicii externe. Schimbările din domeniul digital permit, atât actorilor statali cât și non-statali, să folosească tehnici de propagandă pe termen lung. Astfel, democratizarea războiului hibrid liberalizează în continuare liniile dintre actorii statali și cei non-statali, oferindu-le statelor prezumția de nevinovăție.

Dezinformare ascunsă

Dezinformarea este o tehnică ce se bazează pe distribuirea de informații false care au scopul de a induce în eroare sau de a înșela publicul țintă. Aceasta poate fi folosită și în mediul online, mai ales în social media, unde îmbracă o multitudine de forme, dintre care le vom prezenta pe cele mai utilizate.

Fabricarea (fabrication) se referă la știri care nu au o bază solidă, sunt publicate pentru a induce în eroare și pretind că sunt autentice. În acest caz intenția de dezinformare este explicită. Pentru a fi credibile, ele se asociază unor relatări adevărate și utilizează fie platforme legitime, fie platforme care oferă aparența legitimității în fața publicului. Dezinformarea nu se rezumă doar la text. Informația vizuală, precum pozele, clipurile video sau audio, pot fi supuse manipulării, cu scopul înșelării publicului și creării unei baze false a relatării. Odată cu ieftinirea capabilităților tehnologice avansate, manipularea digitală a devenit din ce în ce mai comună. Deep Fake este un astfel de exemplu, un material audio-vizual modificat putând fi confundat foarte ușor cu unul real.

Deturnarea presupune folosirea unui conținut înșelător, a contextului fals sau a conexiunilor false.

Propaganda cuprinde informația creată cu scopul de a influența percepția publică în beneficiul unei anumite entități. În contrast cu anumite categorii de fake news sau cu dezinformarea, propaganda este mult mai transparentă, din punct de vedere al scopurilor și se concentrează pe relatări care ascund scopuri strategice mult mai ample.

Satira, exprimată prin ridiculizare sau critică, este o formă a dezinformării care poate avea un impact major asupra opiniei publice. Spre deosebire de satiră, parodierea aplică umorul într-un context factual și se construiește folosind percepția comună asupra absurdului. Deși nu este privită ca dezinformare în mod tradițional, publicitatea prezintă informație autentică, îmbrăcată într-un format atrăgător, chiar idealizat, pentru a ascunde interesul comercial din spatele său.

Dezinformarea poate fi abordată în două moduri, în funcție de scopul urmărit în strategia propusă. Abordarea constructivă presupune folosirea dezinformării pentru construirea de versiuni noi ale realităților deja existente, prin legitimarea informației false sau prin înlocuirea anumitor părți ale narativului autentic cu informație falsă, dar convingătoare. Aceasta presupune un grad ridicat de sofisticare și prin urmare este destul de dificil de depistat. Într-o abordare distructivă, dezinformarea presupune tulburarea mediului, inserarea de „zgomot” în fluxul informațional.

Boți și trolli

Boții, nelipsiți de pe internet, au fost responsabili pentru mai bine de jumătate din traficul web, în 2017. Un bot (prescurtare de la robot) este o aplicație informatică care derulează sarcini repetitive cu o mare rapiditate. Boții pot fi utili în colectarea de date pentru optimizarea motoarelor de căutare sau în pentru activitățile de marketing, monitorizarea sistemelor sanitare, realizare de update-uri etc. Însă boții pot fi folosiți și în campanii de influențare.

 

Hacker bots sunt suficient de bine acoperiți pentru ca utilizatorii să nu poată interacționa cu ei. Pot fi construiți pentru a ataca site-urile sau rețelele informatice prin exploatarea vulnerabilităților de securitate, introducând un program malware în computerul victimei sau pe pagina web. Spammer bots sunt creați pentru a posta link-uri într-un forum sau într-o secțiune de comentarii. Impersonator bots imită caracteristicile unui utilizator pentru a crea impresia unei persoane reale. Aceștia sunt mult mai complecși decât boții anetriori, fiind mult mai greu de identificat. Deși nu sunt boți din punct de vedere tehnic, sockpuppets reprezintă acele conturi special create pentru a părea credibile și a putea fi controlate de o terță persoană. Nu sunt complet automatizați și presupun manipularea umană parțială.

Există o serie de elemente care permit identificarea boților. Astfel, majoritatea boților din social media generează un username și o parolă, în mod automat. Numele, care par să nu aibă legătură cu celelalte date ale acelui profil, pot reprezenta un semnal de alarmă. Alte conturi asigură un grad ridicat de anonimitate, oferă puține informații personale, iar în unele cazui acestea lipsesc complet. De asemenea aceste conturi nu oferă oimagine de profil sau afișează o imagine falsă. În acest caz, Google Image poate fi folosit pentru validarea autenticității utilizatorului din spatele contului.

Un troll este un utilizator al unei platforme de socializare care caută în mod intenționat să agraveze o situație, să enerveze, să disrupă, să atace sau să jignească, provocând tensiuni prin postarea de conținut provocator. Scopul activității trollilor este declanșarea angajamentului emoțional. Emoțiile suprimă rațiunea și restrâng capacitatea de a discerne a individului prin declanșarea anumitor tipare euristice, iar trolii exploatează acest mecanism cât pot de mult. Avem tendința de a accepta ideile care provin din mediul nostru social mult mai ușor decât acceptăm idei care vin din exteriorul acestui mediu.

Trucurile propagandei

Între trucurile retorice folosite de propagandă pot fi menționate poreclele, atacul împotriva persoanei, nu a ideei sau transferul. Folosirea poreclelor reprezintă unul dintre instrumentele clasice ale propagandei. Poreclele ofensatoare contribuie la discreditarea adversarului, prin folosirea de epitete sau caracterizări menite să determine scăderea prestigiului și a credibilității. Ad hominem se manifestă prin atacul împotriva persoanei și nu a ideii. Distrage atenția de la idee și o îndreaptă către persoană. Transferul este un truc retoric care poate fi folosit atât în sens pozitiv (asocierea nejustificată dintre un argument cu o categorie agreată de idei, ca religia sau patriotismul), cât și negativ (asociază argumentele cu o categorie negativă sau controversată de idei).

Astroturfing este încercarea de a crea falsa impresie că o politică, un individ sau un produs au în spate o bază solidă, însă, în realitate, aceasta nu este atât de consistentă sau lipsește cu desăvârșire. Identități online multiple sau grupuri false de presiune sunt folosite pentru a induce în eroare opinia publică și a o determina să creadă că poziția astroturfer-ului se bucură de o largă susținere.

Mediul online reprezintă un cadru complex ale cărui beneficii sunt însoțite și de o multitudine de provocări. Între acestea din urmă se numără și acțiunile sub acoperire, care permit unor state sau organizații să își atingă scopurile folosind tehnici precum dezinformarea sau propaganda. Putem să depășim aceste provocări dacă nu lăsăm emoțiile să ne afecteze capacitatea de a discerne între ceea ce este real și ceea ce este fals sau deformat.

Abstract

Smartphones, tablets, app stores and internet with almost unlimited possibilities have become symbols of digital revolution. The benefits of informational revolution are clear and beyond dispute, but associated risks and dilemmas are also important. In this complex enviromenent, propaganda and disinformation are posing in threats against society. The abundance of information and the multitude of channels that propagate this kind of content makes it hard to spot any attempts of manipulation.

Autor: Vlad Constantin Voinea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*