Declinul inteligenţei emoţionale

Studierea asemănărilor și a diferențelor dintre generații este întotdeauna interesantă și, de cele mai multe ori, complicată. Poate fi înşelătoare, întrucât nici un individ nu se poate potrivi într-un model standard al unei anumite generații. Însă, studiile sugerează faptul că există un număr important de oameni, născuţi într-un anumit interval, care împărtășesc comportamente similare (Strauss & Howe, 1991, apud Rosen, 2011).

Odată cu anul 1980 și apariția internetului, puterea cyberspace-ului a început să îşi pună amprenta asupra oamenilor, apărând noi generații de utilizatori, tot mai diferiți de cei de dinaintea lor. Cei mai mulți sunt etichetaţi ca Generația Y. Pentru o serie de cercetători, cei născuţi după 1999 sunt „Millennials’’. Don Tapscott îi denumeşte „Net Generation”, nume care reflectă mai bine impactul internetului asupra vieţii cotidiene. Există şi autori care, în urma cercetărilor realizate, au identificat o generație separată, născută după 1990, pe care au numit-o Generația I, sau Generaţia Z.

Generaţia Z

O serie de studii identifică anumite caracteristici, influenţate de tehnologie, specifice fiecărei generaţii. Cercetările efectuate de Larry Rosen şi colegii săi, în Laboratorul de Cogniţie Aplicată (Rosen, 2011), au cuprins un număr estimativ de 3000 de respondenți, care au fost întrebați câte ore pe zi desfăşoară următoarele activități: prezența online, folosirea unui computer fără a fi online, trimiterea şi primirea de e-mail, folosirea mesajelor instant sau chat, vorbitul la telefon, texting, ascultarea muzicii, jocuri video și uitatul la televizor.

Studii din 2010 – 2011, incluzând Fundația Kaiser Family și Pew Internet and American Life Project (Lenhart, Ling, Campbell & Purcell, 2010; Rideout, Foehr & Roberts, 2010, Rosen, 2011), demonstrează o creştere a consumului de media în rândul membrilor Generaţiei Z. În mod clar, apogeul consumului de media este atins de către Generația Net, urmată de grupul celor aflaţi la sfârşitul adolescenţei.

O modalitate de a evalua tipul de activităţi desfăşurate simultan (multitasking) a fost aceea de a solicita adulților (și părinților, în legătură cu mijloacelor media folosite de copiii lor) să spună care sunt activităţile pe care ar alege să le facă simultan atunci când au „timp liber”. Subiecţilor le-a fost prezentată o lungă listă de activități media și non-tehnologice. Rezultatele au arătat că adolescenții desfăşoară cele mai multe activităţi simultan.

Petrecerea timpului în lumea virtuală

Tinerii din ziua de azi îşi petrec timpul într-o lume virtuală, jucându-se, scriind sau citind bloguri, vizitând și creând. Toate aceste activități nu aveau loc cu o generație în urmă. Generația Z interacţionează cu tehnologia utilizând una sau mai multe identități virtuale, pentru a publica informații, fotografii, pentru a socializa sau pentru a-şi expune puncte de vedere etc. Din această perspectivă există o mai mare libertate, decât în cazul altor generaţii, de a-și explora identitatea. Totuşi, această libertate nu este lipsită de riscuri.

Utilizarea intensivă a tehnologiei ne influențează orizontul cultural, organismul, modul în care gândim sau socializăm, în ultimă instanță, modul de a fi. Este important ca Generația Z să beneficieze de o educație echilibrată în privința utilizării tehnologiei digitale pentru a profita din plin de avantajele pe care le oferă accesul la o cantitate enormă de informație, înţelegând, în acelaşi timp, şi implicaţiile negative.

Efecte pozitive și negative ale consumului de tehnologie se manifestă în sfera educației, a coeziunii sociale, a creativității, a scrierii și a dezvoltării cognitive.

Educaţie cu ajutorul tehnologiei

Tehnologia poate fi utilizată în educaţie pentru a face procesul de învățare mai accesibil membrilor Generației Z, indiferent de statutul lor social sau economic. Multe universități folosesc platforme digitale în procesul de educație. Platformele de socializare virtuală sunt folosite în proiectele şcolare. Google Docs sau Facebook, de exemplu, le permit studenților să pună la un loc informațiile și să colaboreze în afara programului.

Într-un plan de lecţie, conceput pentru creşte implicarea membrilor Generaţiei Z, studenţilor le-a fost permis să folosească melodiile de pe iPod și să le asocieze unei creații literare pe care o aveau de studiat. În acest caz a fost observată o creştere a interesului pentru studiu. Interesul pentru tehnologie poate fi folosit în procesul educaţional, având ca rezultat creşterea implicării studenţilor.

Lumea digitală este percepută de către adolescenți ca un spațiu sigur. Aceştia reacționează la schimbările sociale mai degrabă online decât offline. Lumea virtuală reprezintă, pentru tinerii de azi, o prelungire a celei reale, situaţie greu de înţeles pentru părinții lor, ce aparţin altei generații.

Generația Z preferă să interacţioneze pe rețelele de socializare, în timp ce generaţiile precedente preferau interacţiunea directă. Nevoia de socializare, indiferent de forma acesteia, este firească. Socializarea virtuală, dincolo de funcţia de comunicare, contribuie la dezvoltarea abilităţii de a folosi noile tehnologii. Mediul virtual le oferă adolescenţilor posibilitatea implicării în viaţa comunităţii prin voluntariat, ajutându-i să-şi dezvolte sentimentul identităţii.

Adolescenţii îşi manifestă creativitatea, în mediul virtual, realizând şi distribuind texte, fotografii sau materiale video. Ei au creat un nou mod de exprimare care a depăşit barierele generaţiei lor. În această eră a media abilitatea de a negocia online, de a recunoaşte manipularea şi propaganda şi de a asimila valorile etice a devenit parte a procesului educaţional de bază, la fel ca scrisul şi cititul.

O dezvoltare dezechilibrată

Un adolescent interacționează cu tehnologia digitală, în medie, 8 ore din 24. Din acest motiv este important să înțelegem modul în care tehnologia digitală afectează dezvoltarea membrilor Generației Z. Daniel Siegel (profesor de psihiatrie la University of California at Los Angeles) sesizează un dezechilibru care se petrece în mintea umană atunci când emisfera stângă devine dominată în raport cu cea dreaptă, ca urmare a consumului de tehnologie digitală. Chiar și comunicarea prin intermediul WhatsApp, respectiv scrierea de texte, stimulează doar emisfera stângă, în timp ce partea dreaptă a creierului este pasivă.

Emisfera stângă conţine centrul vorbirii, se ocupă de procesarea simbolică, de capacitatea de abstractizare, de percepția timpului, de extragerea concluziilor raționale.

Emisfera dreaptă gestionează abilităţile video-spațiale, capacitatea de reprezentare, de recunoaștere a figurilor celorlalți și a muzicii, de procesarea comunicării non-verbale, de plasarea lucrurilor împreună pentru a forma întreguri, de înțelegerea legăturilor între lucruri și a metaforelor. Această emisferă, implicată în gestionarea contactelor umane și a creativității, este sediul intuiției, plecând de la impresii, sentimente, imagini vizuale, procesarea emoțiilor.

Mintea umană se dezvoltă sub influența stimulării neuronale. Pentru tineri, consecinţele negative ale folosirii excesive a tehnologiei se traduc prin:
– diminuarea răbdării. Tinerii doresc răspunsuri imediate şi rezultate rapide, nu au răbdare să verifice acurateţea informaţiilor şi credibilitatea surselor, considerând că deţin toate răspunsurile;
– izolarea în lumea virtuală, care privează tânărul de interacţiunea socială față în față, afectând dezvoltarea abilităților sociale;
– dependența de tehnologie, ce se manifestă prin nevoia de a fi permanent aproape de device-ul preferat;
– Generația Z nu agreează să lucreze într-o organizaţie cu sistem ierarhic pe verticală. Balanţa serviciu-timp liber înclină în favoarea timpului liber. Tinerii sunt mai individualişti, pun pe primul plan interesele personale, astfel că se aşteaptă să muncească la primul angajator maxim 1 an de zile;
– utilizarea excesivă a emisferei stângi diminuează capacitatea de empatie.

Stimularea inteligenţei emoţionale

Este necesar ca procesele educaționale și organizaționale să se adapteze pentru a profita de efectele benefice ale noilor tehnologii, dar şi pentru a compensa efectele negative asociate acestora. Este important să dezvoltăm programe care să stimuleze emisfera dreaptă și să le dezvolte tinerilor inteligența emoțională (EQ), cu toate componentele pe care le implică: încrederea în sine, autocontrolul, motivaţia, empatia și aptitudinile sociale. O dezvoltare echilibrată a noilor generaţii poate reprezenta una dintre provocările importante ale acestui mileniu.
Multe studii arată că abilităţile sociale şi emoţionale pot influenţa obţinerea succesului în viaţă într-o măsură mai mare decât capacitatea intelectuală. Un studiu Bell Labs a concluzionat că izolarea socială, cauzată cel mai probabil de un EQ scăzut, este factorul principal care conduce la performanţe scăzute în muncă.

Pe de altă parte testele clasice pentru stabilirea coeficientului de inteligență (IQ) sunt corelate cu testele de competenţe date la admiterea în facultate. Nu trebuie să privim EQ-ul şi IQ-ul ca fiind opuse, pentru că ele interacţionează. Practic relaţia dintre cortex şi sistemul limbic defineşte inteligenţa emoţională. Aceasta scade de la o generaţie la alta, spre deosebire de IQ care creşte (Efectul Flynn). Acest fenomen poate fi explicat prin: creşterea numărului divorţurilor, influenţa internet-ului, a mass-media sau faptul că părinţii petrec tot mai puţin timp cu copiii lor.

EQ-ul completează IQ-ul reflectând un echilibru între emoție şi cogniție. Dacă mintea raţională ne permite să judecăm, să emitem raționamente complexe (despre care credem că ne definesc ca specie), mintea emoţională este un sistem de cunoaştere instinctiv, dar foarte puternic, chiar dacă uneori este ilogic.

Educaţia de calitate, gratuită, nediscriminatorie poate ajuta la dezvoltarea inteligenţei emoţionale pentru un număr important de copii. În evoluţia lor, aceştia vor putea evita comportamentele excesive sau antisociale.

Abstract

Generation Z spends a lot of time in contact with technology, which seemed unimaginable with only a generation ago. This fact is both positive and negative. Negative effects include the development of the left brain hemisphere, to the detriment of the right brain hemisphere, related to the emotional intelligence.

The cultivation of emotional intelligence should compensate for the effects associated to the intensive use of the technology.

Autori: Cerasela Tudose, Mihaela Negrescu şi Florentina Hăhăianu

Cerasela Tudose este conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie și Științele Comunicării din cadrul ANI”MV”. Absolventă de psihologie, este doctor în psihologie din anul 2002.
Mihaela Negrescu este conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie și Științele Comunicării din cadrul ANI”MV”. Absolventă de psihologie, este doctor în psihologie (2015) și sociologie (2011).
Florentina Hăhăianu este lector universitar în cadrul Departamentului de Psihologie și Științele Comunicării din cadrul ANI”MV”. Absolventă a Facultății de Științele Educației, este doctor în științele educației din anul 2014.

Total
2K
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*