Definiţie. Concept
Metoda de analiză de trend a impactului (Trend Impact Analysis/ TIA) a fost dezvoltată la sfârşitul anilor ’70 ca răspuns la criticile aduse metodelor cantitative de analiză, care erau construite exclusiv pe date istorice şi aveau la bază ideea că nu vor exista evenimente viitoare care să schimbe relaţiile din trecut şi să modifice trendurile.
TIA reprezintă o tehnică de prognoză în care succesiunea în timp este modificată pentru a lua în consideraţie ipoteze despre cum evenimentele viitoare pot schimba extrapolările (extinderile ipotetice pe baza unui raţionament prin analogie), în procesul de utilizare a acesteia fiind creată o bază de date cu evenimente cheie potenţiale, probabilitatea şi impactul lor.
Cu alte cuvinte, analiza de trend a impactului (Trend Impact Analysis/ TIA) este o metodă de prognoză care permite ca extrapolările de trenduri istorice să fie modificate cu perspectiva unor evenimente viitoare şi care analizează consecinţele unor evoluţii viitoare asupra unui trend viitor.
Această metodă permite unui analist, interesat în găsirea unui anumit trend, să includă şi să examineze sistematic efectele unor posibile evenimente viitoare (pot include o arie variată schimbări din domeniul tehnologic, politic, social, economic, valori, etc.) care sunt considerate importante.
Metodologie
Într-o primă variantă, TIA este o tehnică de prognoză, care cuprinde 3 etape:
-este construit un scenariu de bază folosind extrapolarea trendului;
-evenimente viitoare care pot afecta acest scenariu sunt identificate şi evaluate pe baza probabilităţii de a se întâmpla şi potenţialul de impact;
-efectul combinat al acestor evenimente este aplicat la scenariul de bază pentru a crea scenarii viitoare.
Într-o altă procedură de utilizare a metodei, se disting două etape:
– este realizat un grafic cu date istorice pentru a calcula trendul viitor, neexistând evenimente viitoare “fără precedent”;
– sunt utilizate opiniile experţilor pentru a identifica un set de evenimente viitoare care, dacă se vor produce, pot realiza deviaţii de la extrapolarea datelor istorice.
Pentru fiecare astfel de eveniment, experţii apreciază probabilitatea ca acesta să aibe loc ca o funcţie a timpului şi impactul aşteptat în trendul viitor. Un eveniment cu un impact major este de aşteptat să schimbe trendul considerabil, într-o direcţie pozitivă sau negativă.
Astfel, TIA combină extrapolările “fără surprize” cu opinii despre probabilităţile unor evenimente viitoare selectate.
Ca exemplu, în grafic poate fi ilustrată o estimare a PIB global/pe cap de locuitor (bazat pe datele Băncii Mondiale şi OECD).
Dar evenimentele viitoare importante, dar neaşteptate, pot afecta acest trend. Un asemenea eveniment poate fi apariţia unei recesiuni globale, care poate schimba traiectoria trendului. În acest caz, o extrapolare “fără surprize” ar fi supraestimat viitorul PIB global/pe cap de locuitor.
Selectarea modelului de grafic poate fi dificilă (două tipuri diferite de grafice care fiecare ilustrează în mod corect datele istorice pot produce extrapolări diferite), alegerea predeterminând şi prognoza “fără surprize”.
În cazul estimării PIB global/pe cap de locuitor a fost utilizat un polinom de gradul trei.
Pentru cea de-a doua etapă a TIA, judecata de valoare şi imaginaţia sunt cruciale. Programul modifică extrapolarea “fără surprize” pentru a lua în calcul evenimentele viitoare importante fără precedent şi neaşteptate.
În primul rând, este pregătită o listă cu astfel de evenimente potenţiale. Ele trebuie să fie plauzibile şi să aibă potenţial de impact. Sursa pentru lista de evenimente poate fi cercetarea literară, studiul “Delphi” (metodă participativă de consultare a experţilor) sau o consultare informală printre experţi. Pentru fiecare eveniment sunt făcute mai multe judecăţi de valoare. Sunt realizate estimări despre probabilitatea unui eveniment de a se întâmpla ca o funcţie în timp. În a doua etapă, este estimat impactul fiecărui eveniment asupra trendului.
Impactul poate fi specificat în mai multe variante:
– perioada de timp de la momentul producerii evenimentului cu impact (Grafic 2) până ce:
1. trendul începe să fie afectat;
2. impactul asupra trendului este mai mare; sau
3. impactul atinge un nivel final sau de echilibru – magnitudine
1. a celui mai mare impact; sau
2. impactului stării de echilibru.
Fiecare dintre cele 3 elemente specifice componentei timp şi cele 2 corespunzătoare palierului magnitudinea impactului sunt analizate separat. Spre exemplu, impactul maxim poate fi pozitiv iar impactul stării de echilibru negativ sau impactul stării de echilibru poate fi zero şi impactul doar temporar sau impactul maxim poate fi acelaşi ca impactul stării de echilibru. Programul computerizat TIA combină impactul şi opiniile privind posibilitatea producerii unui eveniment cu rezultatele extrapolării “fără surprize” pentru a produce o extrapolare ajustată/ reglată.
Puncte tari şi puncte slabe ale metodei
Unul dintre cele mai importante atuuri ale metodei TIA rezidă din cerinţa adresată analistului de a specifica ce evenimente vor putea influenţa trendul în viitor.
De asemenea, TIA poate fi folosit pentru diversificarea unor scenarii, cărora le sunt “adăugate” evenimente cheie potenţiale.
Datorită faptului că TIA furnizează mai multe previziuni (nu ia în calcul o singură ipoteză), incertitudinea este explicită în decizia analitică, TIA potrivindu-se cu tehnicile folosite în analiza de risc.
Cea mai frecventă critică adusă metodei este faptul că lista cu evenimente este aproape sigur incompletă.
În al doilea rând, chiar dacă lista ar fi completă nu se poate stabili acurateţea probabilităţilor şi impactul opiniilor.
Un alt dezavantaj este reprezentat de faptul că listele cu evenimente sunt simple prezumţii/ asumpţii despre viitor, care pot fi sau nu corecte.
Metoda TIA este utilizată în mod frecvent în domeniul farmaceutic, dar şi de către administraţia SUA (FBI, Administraţia Federală a Aviaţiei, departamentul de energie, departamentul de transporturi).
Autor: Carmen Sultănescu
