Dezvoltat începând cu anii `80, internetul s-a dovedit a fi un mijloc de comunicare foarte eficient. Apariţia tehnologiilor sofisticate a creat o rețea cu acoperire globală care a căpătat rapid popularitate. Dincolo de comunicarea facilă și rapidă între indivizi, fără a ține cont de frontierele fizice, internetul oferă și o relativă anonimitate. De beneficiile internetului au profitat inclusiv teroriștii, pentru a atrage adepți, a obține finanțare și a-și mediatiza acțiunile.
Internetul este preferat de teroriști pentru diseminarea propagandei care în general ia forma comunicațiilor multimedia, fiind diseminate instrucțiuni practice, mesaje ideologice, explicații, justificări sau detalii despre operațiuni. Putem include aici mesaje virtuale, prezentări, reviste, ghiduri, fișiere audio sau video sau chiar jocuri dezvoltate de organizațiile teroriste sau de simpatizanți.
Promovarea violenței este o temă recurentă a acestui gen de propagandă. Paleta largă de conținut distribuit prin internet permite influențarea unui număr important de utilizatori la nivel global. Mai mult, posibilitatea de a distribui conținut direct prin internet, scade dependența de mass-media tradiționale, care pot evalua independent credibilitatea și calitatea informațiilor pe care le oferă sau pot edita ori omite unele aspecte, pentru a nu disemnina mesaje provocatoare sau pentru a nu șoca publicul. Internetul permite prezentarea unor materiale filmate ale actelor violente sau a unor jocuri video care simulează actele de violență și încurajează jucătorii să participe la astfel de acte virtuale de terorism.
Promovarea retoricii extremiste care încurajează acțiunile violente este o practică recurentă prin care teroriștii profită de libertatea pe care o oferă platformele de internet care găzduiesc conținut generat de utilizatori. Acest gen de conținut poate fi distribuit prin metode precum siteuri dedicate, chat room-uri, reviste online, platforme de social media sau site-uri populare de video sharing. Folosirea serviciilor de indexare, precum motoarele de căutare pe internet, ușurează identificarea și descărcarea conținutului promovat de astfel de entități. Transmiterea datelor se poate face și prin intermediul dispozitivelor fizice de stocare, precum CD, DVD, USB.
În vreme ce propaganda în sine nu este în general interzisă, folosirea acesteia pentru a incita la acte de violență este considerată ilegală de orice stat. Convenția internațională cu privire la drepturile civile și politice stipulează, la articolul 19, că „nimeni nu trebuie să aibă de suferit din cauza opiniilor sale” și fiecare este liber să caute, să primească și să răspândească informații. Însă exercitarea acestor drepturi trebuie să țină cont de o serie de limitări necesare stabilite prin lege referitoare la respectarea reputației celorlalți și la „apărarea securității naționale, a ordinii publice, a sănătății publice și a normelor morale”. Aceste limitări sunt exprimate mai clar în articolul 20 al Convenției, care arată că că statele trebuie să interzică prin lege atât propaganda pentru război, cât și orice formă de discriminare națională, rasială, religioasă, precum și orice formă de violență sau ostilitate.
Recrutarea, radicalizarea și incitarea la terorism, pot fi văzute ca puncte distincte în cadrul aceluiași întreg. Radicalizarea se referă în principal la procesul îndoctrinării, fiind însoțită cel mai adesea de transformarea recruților în indivizi determinați să acționeze violent, în baza unor ideologii extremiste. Procesul radicalizării implică cel mai adesea folosirea propagandei, fie că este comunicată direct sau prin intermediul internetului, de-a lungul unei perioade determinate de timp. Durata și eficiența propagandei sau a altor mijloace persuasive implicate, variază în funcție de individ și contextul în care se derulează.
În ultimii ani, organizațiile teroriste au transformat internetul într-o uriașă taberă de antrenament. Manualele online, materialele audio sau video oferă informații, sfaturi și instrucțiuni detaliate, de cele mai multe ori într-un format ușor accesibil în mai multe limbi. Sunt abordate diferite teme de interes pentru organizațiile teroriste, sunt descrise metode de construcție a dispozitivelor explozive planuri de execuție a atentatelor teroriste, tehnici și informații operaționale necesare pentru comiterea unui atentat terorist. De exemplu, „Inspire” este o revistă online despre care se crede că ar fi publicată de al Qaeda în Peninsula Arabă, care îi ajută pe musulmani să se pregătească, de acasă, pentru jihad. Numeroase materiale ideologice încurajează terorismul și prezintă citate ale liderilor teroriști. Ediția din primăvara lui 2010, de exemplu, includea instrucțiuni practice despre transformarea unui vehicul pe 4 roți pentru comiterea unui atentat sau despre lansarea unei ofensive armate într-un turn. Publicația a sugerat chiar și un oraș pretabil la un astfel de atac, care să permită uciderea mai multor oficialități.
Deși internetul simplifică semnificativ interacțiunile umane, el prezintă și o serie de vulnerabilități pe care indivizi sau organizații rău intenționate le pot exploata. O mai bună înțelegere la nivel individual a riscurilor asociate internetului contribuie la consolidarea culturii de securitate la nivelul societății și la prevenirea apariției și dezvoltării amenințărilor teroriste.
Abstract
Internet has come with a set of new opportunities for those with extremist views in such a way that they have found the proper tools to follow their agenda. Terrorists, for example, have understood that if they are not flexible, their acts will lack efficency. So, they have started to explore the possibilities of social platforms, social media, disseminating online messages and so on.
Autor: Vlad Constantin Voinea
