Operațiunile de spălare de bani constituie elemente-cheie în lanțul infracțional orchestrat de rețelele de criminalitate organizată transfrontalieră și constau în introducerea banilor murdari în circuitul financiar legal. În lipsa acestei secvențe, structurile criminale nu ar putea valorifica produsul activităților ilegale desfășurate. Dincolo de scopul primar, de a oferi o aparență legală sursei fondurilor, asigurând totodată multiplicarea și transferul acestora, demersurile de spălare a banilor au ca miză evitarea sechestrării, confiscării sau impunerii de sancțiuni financiare asupra activelor deținute de membrii rețelelor implicate.
Importanța acestor activități a condus la specializarea unor entități de criminalitate organizată exclusiv în conceperea și derularea de tranzacții financiare în beneficiul altor organizații, care dispun de sume foarte mari de bani, obținute de regulă din trafic internațional de droguri, de armament, de persoane, de mărfuri accizabile sau de produse supuse embargoului în anumite zone considerate de risc.
Mobilitate și adaptabilitate
Introducerea în circuitul legal a sumelor rezultate din activități infracționale, prin metode care ascund proveniența respectivelor fonduri, are consecințe multiple în plan economic și social, perpetuând riscuri și vulnerabilități care creează dezechilibre pe piața financiară și a forței de muncă la nivel de stat și regiune. Operațiunile de albire a banilor, materializate în plan național sau transnațional, presupun transferuri financiare ce au ca scop extragerea rapidă a sumelor câștigate în mediul infracțional pentru a evita eventuale măsuri asigurătorii sau sancționatorii ale autorităților.
Se constată capacitatea deosebită a rețelelor de a se adapta permanent la măsurile instituționale adoptate în scopul combaterii fenomenului, de regulă prin cooptarea în cadrul structurilor infracționale a unor persoane care dețin cunoștințe solide în domeniul financiar-fiscal și care acordă consiliere în vederea identificării unor subterfugii, exploatate ulterior în materializarea activităților ilicite.
Mecanisme, infrastructură și efecte
Canalele utilizate pentru spălarea banilor sunt adaptate noilor tehnologii financiare pentru rularea sumelor a căror proveniență nu poate fi justificată cu documente specifice unor activități economice reale. Un exemplu elocvent este acela în care rețelele criminale derulează tranzacții cu cripto-monede, investind în acest tip de valori sau înființând propriile case de schimb din monedă electronică în cea fiduciară.
Concomitent, sunt menținute și rafinate modalitățile de reciclare a veniturilor ilicite prin instituirea unor circuite financiare complexe între entități juridice sau fizice controlate la nivel global de structuri criminale, fiind angrenate inclusiv instituții financiare ce funcționează în state cu fiscalitate scăzută și reglementări permisive în domeniul bancar. Concludent este cazul „Panama Papers”, mediatizat intens la nivelul anului 2016, când au fost publicate documente (rezultate în urma unor scurgeri de informații) ce prezentau implicarea firmei de avocați Mossack Fonseca în operațiuni de spălare de bani, activități de eludare sau diminuare a taxelor și impozitelor pe profit derulate în beneficiul unor persoane potente financiar sau a unor rețele infracționale.
Date fiind amploarea și caracterul transnațional, operațiunile de spălare de bani afectează grav stabilitatea și echilibrul financiar, prin punerea în circulație și rularea unei mase monetare fără acoperire economică, precum și prin dispariția subită de pe piață a unor resurse valutare substanțiale, în urma expatrierii ilicite. De asemenea, manifestarea predilectă a fenomenului în domeniile imobiliar, comercial (în special servicii) sau al jocurilor de noroc distorsionează mediul concurențial, contribuind la falimentul afacerilor legitime. În același timp, mediatizarea caracterului ilicit al unor afaceri identificate și al conexiunilor cu criminalitatea organizată diminuează gradul de încredere al populației în companiile private, afectând cifrele de afaceri și putând genera inclusiv dezechilibre pe piața forței de muncă.
Instrumente financiare adaptate noilor tehnologii
Avansul tehnologic și popularitatea cripto-monedelor au atras interesul rețelelor de criminalitate organizată din perspectiva posibilității de adaptare și utilizare a acestor instrumente în operațiuni de spălare a banilor. Astfel, grupările operaționalizează infrastructuri suple, fără costuri adiacente (prin eliminarea unor terți – avocați, notari, firme fantomă, bănci), recurgând la efectuarea de transferuri în cripto-monedă, care garantează anonimitatea beneficiarilor reali. Riscul asumat, reprezentat de volatilitatea ridicată a cripto-monedelor, este atenuat însă prin valorificarea imediată a sumelor prin firmele de crypto-exchange, unele aparținând direct sau fiind controlate de structurile infracționale.
Lacunele legislative în domeniul cripto-monedelor sunt principalul impediment în documentarea de către autorități a operațiunilor de spălare de bani, în sensul obținerii de dovezi incriminatorii care să permită sechestrarea sumelor vehiculate și recuperarea bunurilor dobândite ilegal de către membrii rețelelor. Tentativele de reglementare au întâmpinat probleme în identificarea unui echilibru între supra-reglementare (care ar conduce la dispariția uneia dintre principale caracteristici a cripto-monedei – descentralizarea) și sub-reglementare (care presupune posibilitatea dezvoltării în continuare de afaceri ilegale sub umbrela tranzacțiilor cu cripto-monedă). Diminuarea efectelor fenomenului spălării banilor presupune un efort comun al autorităților naționale cu atribuții în domeniu și al sectorului privat, în special mediul bancar. Evaluarea riscurilor și aplicarea eficientă a măsurilor de combatere se poate realiza doar prin optimizarea mecanismelor de coordonare a acțiunilor acestor instituții.
Abstract
Money laundering is mainly how organized crime groups get to maintain and consolidate their illegal activities and to hide their goods and capital from authorities. There are also organized groups specialized in money laundering to the benefit of other crime syndicates involved in illicit activities. New technologies (crypto currency, FinTech) have provided criminal groups with new ways to anonymously and fast transfer money anywhere in the world. Law-enforcement agencies have to constantly adapt and take counter measures to diminish the phenomenon.
Autor: Cornel Creangă
