De-a lungul timpului, sportul a fost marcat de război, conflicte internaţionale sau terorism. La un deceniu de la debutul Primului Război Mondial, care a anulat Jocurile Olimpice din 1916, sportul este din ce în ce mai mult ameninţat de rezultatele vieţii politico-economice internaţionale.
Armele şi sportul au marcat trecutul şi animă prezentul. Dacă muniţia celui de-al Doilea Război Mondial a paralizat Jocurile Olimpice din anii 1940 şi 1944, războiul din Osetia de Sud dintre Georgia şi Rusia a adus o pagină de istorie moralităţii mondiale. În timp ce gloanţele armatelor ruse şi georgiene omorau sute de oameni, Nino Salukvadze din Georgia şi Natalia Paderina din Rusia îşi reprezentau ţările cu pistolul în mână la duelul olimpic. Salukvadze a câştigat medalia de bronz, iar Paderina a câştigat argintul în competiţia de 10 metri pistol de aer, împărţind podiumul şi îmbrăţişându-se la ceremonie.
Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972 sunt în egală măsură o pagină din istoria sportului şi a terorismului. Fiesta sportivă s-a transformat în „masacrul de la Munchen” prin uciderea a unsprezece membri ai echipei olimpice israeliene de către gruparea teroristă palestiniană Septembrie Negru. Terorismul a afectat şi Jocurile Olimpice de vară din 1996, o bombă detonată la Centennial Olympic Park ucigând doi oameni, rănind alţi 111.
Pentru a-şi atinge scopurile, grupările teroriste folosesc competiţiile sportive spre a comite acte de violenţă. Atacurile teroriste au afectat toate sporturile în toate colţurile lumii. În 1997, două ameninţări cu bombă din partea grupării teroriste IRA au anulat cursa de cai Grand National din Marea Britanie, la care asistau 60 000 de spectatori. În 2002, gruparea separatistă bască ETA a detonat o bombă în apropiere de stadionul Santiago Bernabeu din Madrid, înaintea meciului Real Madrid – Barcelona. După 30 de ani de desfăşurare a Raliului Paris – Dakar, ameninţările venite din partea grupării teroriste al-Qaida au dus la anularea cursei în anul 2008. În 2009, în Pakistan, mai mulţi oameni au murit în momentul în care echipa de cricket din Sri Lanka a fost atacată de persoane înarmate. În 2010, autobuzul care transporta echipa de fotbal din Togo la Cupa Africii pe Naţiuni din Angola a fost atacat, jucătorii fiind răniţi şi şoferul ucis.
În timpul finalei Cupei Mondiale din Africa de Sud din 2010, două atacuri sinucigaşe în capitala ugandeză Kampala a ucis 70 de persoane ce vizionau meciurile. La 15 aprilie 2013, detonarea a două dispozitive explozive improvizate a omorât trei persoane şi a rănit alte 264 în timpul Maratonului de la Boston.
Din 12 iunie până pe 13 iulie 2014 o întreagă planetă a urmărit Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia, unde au participat peste 600 000 de fani din toată lumea. Pentru organizarea campionatului în bune condiţii de securitate şi siguranţă, Brazilia a mobilizat peste 170 000 de poliţişti care au asigurat securitatea la meciurile de fotbal. Pe lângă numărul mare de poliţişti, autorităţile braziliene au avut la dispoziţie pentru acest eveniment soldaţi, agenţi contractaţi special, elicoptere, drone şi echipament de supraveghere de ultimă generaţie pentru detectarea materialelor explozibile. Dacă vigilenţa autorităţilor braziliene a dus la prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor teroriste, alte state au avut de suferit din cauza turneului de fotbal. În Nigeria, pe parcursul campionatului au murit câteva zeci de oameni în atentatele teroriste comise împotriva suporterilor care urmăreau meciurile. Gruparea teroristă Boko Haram consideră fotbalul o „perversiune a Occidentului”. Cu aceleaşi ameninţări s-au confruntat şi serviciile de informaţii germane în timpul finalei dintre Bayern Munchen şi Borussia Dortmund în 2013, când mai multe persoane cu orientări islamiste radicale au pregătit un atentat împotriva suporterilor ce vizionau meciul într-o piaţă publică.
În anul 2022 este rândul Qatarului să organizeze sărbătoarea fotbalistică, dar în spatele unui meci de fotbal se ascund ameninţările globale ce aşteaptă breşa de securitate a organizatorilor. Qatarul va cheltui 200 de miliarde de dolari pentru găzduirea Cupei Mondiale 2022, bani ce provin dintr-o economie ce se bazează peste 85% pe două hidrocarburi – petrol şi gaze, dar banii sunt suficienţi pentru a ţine la distanţă riscurile şi ameninţările teroriste?
Riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa fotbalului
În Qatar, în anul 2022, meciurile se vor desfăşura pe 11 stadioane având o capacitate medie de 50000 de locuri fiecare, la care se vor adăuga zonele dedicate fanilor din apropierea stadioanelor. Cinci din cele şapte oraşe gazdă sunt concentrate pe o rază de 25 de km şi se doreşte organizarea a trei sau patru meciuri pe zi. Acest lucru va duce la supraaglomerare, incapacitatea de monitorizare a fluxului de oameni şi diminuarea capacităţii de prevenire a unor acţiuni ce pot degenera în riscuri şi ameninţări la adresa participanţilor la evenimentul sportiv.
După estimările oficialilor de la Doha, în timpul turneului prin aeroportul din capitala Qatarului vor tranzita între 46 000 şi 64 000 de turişti în doar 10 ore. Trenurile de mare viteză din Bahrain şi Arabia Saudită vor aduce mii de turişti zilnic, care vor asista la meciuri.
În acest sens, cu o situaţie de securitate precară ce se menţine volatilă şi în condiţiile unui flux mare de persoane ce vor intra în capitala qatareză într-un timp foarte scurt, în contrapondere cu numărul mic de oameni ce se vor ocupa de verificări, există probabilitatea ca persoane cu viziuni teroriste să intre pe teritoriul statului şi, prin acţiunile lor, să afecteze grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate.
În cazul în care unele lucrări nu ar fi finalizate, presiunea asupra muncitorilor ar putea crea un disconfort moral şi religios. Astfel de momente sunt prielnice pentru ca organizaţiile teroriste să acţioneze şi să atragă de partea lor noi oameni nu ca martiri, ci ca oameni de sprijin în punerea în practică a atentatelor teroriste. Una dintre problemele nemaiîntâlnite până în prezent în organizarea unui astfel de turneu este calendarul sărbătorilor religioase.
În ciuda faptului că cele două mari sărbători Eid Al-Fitr şi Eid Al-Adha nu afectează direct evenimentele sportive, Ramadanul din apriliemai ar putea afecta pregătirile turneului. Ramadanul înseamnă abstinenţa de la mâncare şi băutură pe timpul zilei, ceea ce duce la o diminuare a capacităţii de muncă a celor ce se ocupă cu securitatea şi punerea la punct a ultimelor detalii, lucru cunoscut de grupările teroriste şi de care ţin cont în elaborarea unor planuri de atac terorist.
Ameninţările atacurilor informatice
Autorităţile de la Doha şi-au asumat crearea unei infrastructuri sigure a telefoniei mobile, a transportului de date şi a securităţii bancare. Ameninţarea atacurilor informatice nu a ocolit nici Campionatul Mondial de fotbal din Brazilia 2014, unde infrastructura utilizată pentru eveniment a fost ţinta mai multor grupări de hackeri care au avut intenţia de a fura informaţii, de a protesta sau chiar de a îngreuna desfăşurarea turneului. Profitând de Campionatul Mondial de fotbal, infractorii informatici au atacat mai mulţi clienţi ai băncilor, utilizând e-mailuri în care se solicitau datele personale sub diverse pretexte legate de evenimentul fotbalistic. Syrian Electronic Army (SEA) este o organizaţie de hackeri pro-Bashar al-Assad care şi-a asumat responsabilitatea pentru atacuri asupra site-ului Al Jazeera pentru că statul qatarez susţine grupările siriene de opoziţie. În acest sens, ameninţările atacurilor informatice nu vor înceta să apară înaintea cât şi pe timpul turneului de fotbal din anul 2022.
Legislaţia
Legea în Qatar este scrisă în arabă, fără a avea o traducere oficială, şi se bazează pe principiile Sharia, care impune restricţii la vânzarea şi chiar la reclama diferitelor produse considerate de larg consum în alte state. Qatarul a garantat respectarea cadrului juridic impus de FIFA. Unul dintre principalii sponsori ai Campionatului Mondial este o firmă producătoare de bere din America. Din acest motiv, FIFA a cerut autorităţilor din Brazilia schimbarea legii care nu permitea vânzarea şi consumul băuturilor alcoolice în incinta stadioanelor, lucru care s-a materializat prin promulgarea legii denumite „Budweiser Bill”. Astfel a fost posibilă consumarea de cantităţi impresionate de alcool atât pe stadioane, cât şi în afara acestora pe parcursul turneului. Consumul de alcool într-un stat arab ce are izvor de drept Sharia o să atragă controverse ce pot degenera în ameninţări la adresa turiştilor participanţi la eveniment şi la turneul de fotbal în sine.
De asemenea, cei din Qatar nu tolerează homosexualitatea, iar legea prevede pedepse de până la şapte ani de închisoare din cauza orientării sexuale.
Ameninţări teroriste
Dacă turneul organizat pe continentul american era ameninţat de întârzierile la infrastructură sau de proteste de stradă, în Qatar ameninţările vin din partea unor grupări teroriste. Statul Islamic din Irak şi Siria (ISIS) a „recomandat” FIFA să nu organizeze Campionatul Mondial de fotbal din 2022 în Qatar, deoarece această zonă face parte din Califatul Islamic, iar „sub domnia califului Ibrahim Awad Bin Alqarshi (numele liderului ISIS, cunoscut ca Abu Bakr al-Baghdadi), jocul de fotbal va fi considerat o deviere de la Islam”.
Conflictele din Siria şi Irak, declararea Califatului Islamic şi acţiunile ISIS, ce se menţin pe un trend ascendent, sunt premisele unor noi ameninţări locale cu potenţial de contagiune regională. Din această cauză, autorităţile qatareze urmăresc cu atenţie evoluţiile crizei siriene şi irakiene, precum şi efectele acestora asupra regiunii, încercând să prevină şi să înlăture extinderea insecurităţii în proximitatea Qatarului.
Cooperare internaţională. Conştienţi de riscurile şi ameninţările din zonă cu privire la organizarea unui astfel de turneu, autorităţile de la Doha au semnat un acord cu Interpolul şi au oferit suma de 10 milioane de dolari pentru ca acesta să se ocupe de pregătirea evenimentului din punct de vedere al securităţii. Interpol a desemnat un grup de experţi în securitate din toate statele lumii, care s-a reunit sub directa coordonare a doamnei Janet Williams, persoana care a elaborat planul pentru securitatea Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012.
Qatarul, prin colaborarea cu reţeaua de 190 de ţări membre Interpol, încearcă să preia expertiză din întreaga lume cu privire la modul de găzduire a unui turneu în condiţii de siguranţă şi la cele mai înalte standarde.
Pot oare petrolul şi gazul să cumpere liniştea şi pacea?
Autor: Dorin Rânceanu
