Migraţia ilegală – o privire din surse deschise

Europa a reprezentat, în 2015, destinaţia pentru un număr de 1.046.599 de refugiaţi şi imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa. Numărul acestora a fost de 387.739, în 2016, şi de aproximativ 45.000 în intervalul ianuarie – aprilie 2017. Circa 3 milioane de refugiați se află pe teritoriul Turciei (dintre care 2,7 milioane provin din Siria), 2,2 milioane în Liban (statul cu cel mai mare număr de imigranți raportat la populația proprie) și mai mult de 600.000 în Iordania.

Aceștia provin din țări caracterizate de un grad ridicat de instabilitate din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, foste sau actuale zone de conflict, puternic afectate de acțiunile grupărilor teroriste ori de criminalitate organizată, iar presiunea exercitată asupra statelor de intrare în Europa – mai ales Grecia și Italia – este enormă.

În aceeași perioadă, Europa a cunoscut cel mai intens val de atentate teroriste din ultimii ani, Marea Britanie a optat pentru ieșirea din blocul comunitar, diplomația a reușit tot mai greu să mențină echilibrul între extinderea Uniunii Europene, stabilitatea sa internă și popularizarea principiilor ei fundamentale (în special pe coordonata dialogului cu Turcia), iar spațiul Schengen este quasi-suspendat, temporar, în condițiile menținerii controalelor la cea mai mare parte a frontierelor interne ale UE.

Legăturile fiecăreia dintre problemele enumerate cu fenomenul migrației ilegale sunt evidente, atât rapoartele instituțiilor responsabile, cât și reacțiile exprimate la nivelul decidenților, îndeosebi în ceea ce privește conexiunea dintre migrație și riscurile de natură teroristă, constituind indicatori esențiali în acest sens.

Obiectivele OSINT în cazul migraţiei ilegale

Amploarea actuală a fenomenului migrației, care, începând cu Primăvara arabă, marchează profund cea de-a doua decadă a secolului al XXI-lea, a trecut în istorie discursul referitor la migrație ca efect al globalizării și a plasat problematica, pe termen nedeterminat, sub semnul instabilității, conflictelor și criminalității.

Provocările pentru serviciile de informații sunt, așadar, semnificative, indiferent de tipul de intelligence prin intermediul căruia este generată cunoașterea utilizată în plan decizional.

Pe de o parte, monitorizarea evoluțiilor din țările de origine, supravegherea rutelor de deplasare a imigranților și informarea cu privire la implicarea rețelelor de criminalitate organizată în introducerea lor ilegală pe teritoriile statelor europene constituie coordonate de activitate ce deservesc obiectivele imediate de atenuare a cauzelor fenomenului și limitării mobilității necontrolate a acestora.

Pe de altă parte însă, colectarea de date referitoare la imigranții identificați și înregistrați în centrele de primire ori tabere din țări de tranzit, precum și obținerea informațiilor referitoare la legăturile acestora cu organizații teroriste sau la intenția de a se alătura mediilor infracționale, reprezintă activități permanente, de durată, circumscrise obiectivelor de prevenire și luptă împotriva amenințărilor severe la adresa securității naționale și comunitare.

Monitorizarea migrației ilegale cu ajutorul OSINT

În ambele sfere de interes tactic, sursele deschise de informații sunt ofertante și deosebit de utile în elaborarea de produse informaționale relevante.

Esențiale sunt, în primul rând, sursele deschise oficiale reprezentate de structurile operaționale responsabile cu gestionarea situației imigranților și securitatea frontierelor.

Fie că este vorba de organismele internaționale (Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație), europene (Frontex, Eurostat, Eurobarometru) ori naționale (Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări), relevanța lor constă în furnizarea operativă și constantă de informații „de primă mână“, precise, nu de puține ori livrate structurat, sub forma bazelor de date tabelare.

Datele livrate în flux continuu și agregate în baze accesibile public servesc atât informării curente, cât și alimentării soluțiilor informatice de analiză și vizualizare a acestora.

Conectate la sisteme de avertizare în timp foarte apropiat de momentul, aceste surse asigură, fără discriminare, informarea oportună și de calitate a oricărui consumator interesat.

La un nivel superior, analiștii de intelligence au, în prezent, posibilitatea de a asocia, în dashboard-uri interactive, seturi de date expuse vizual în formate cuprinzătoare, din care se poate extrage, simplificat, output analitic calitativ și cantitativ. Condiția lucrului eficient și a obținerii rezultatelor de calitate este procesarea atentă a datelor obținute automat sau prelevate manual în baze de date specializate, respectiv operarea lor într-o manieră structurată și standardizată.

De o egală importanță în monitorizarea fenomenului migrației ilegale, însă mult mai dificil de identificat, validat și exploatat sunt sursele deschise și informațiile vehiculate în sfera social media.

În cuprinsul raportului „Criminalitatea în era tehnologiei – evaluarea amenințărilor reprezentate de criminalitatea organizată“, publicat la începutul lunii martie 2017, Europol a avertizat că traficanții de imigranți utilizează la scară extinsă rețelele de socializare pentru a-și „populariza“ serviciile, precum și aplicații mobile pentru servicii de transport (ride-sharing applications) și soluții peer-to-peer pentru cazare a imigranților, în scopul disimulării caracterului ilicit al activităților derulate.

Mai mult, think-tank-ul independent Political and Social Research Institute of Europe din Viena a indicat, în studiul „Migrație și social media“, grupurile din reţeaua Facebook „Smuggling Into the EU“, „How to Emigrate to Europe“, „Smuggling from Turkey to Europe“, „Immigration and Travel to Europe“, „Wishing to immigrate to Europe through Libya“, accesibile la data publicării cercetării și relevante din perspectiva vehiculării, în rețelele de socializare, a informațiilor privind traficul ilegal de imigranți în Europa.

În măsura în care sunt puse la dispoziția publicului, prin intermediul surselor deschise oficiale ori mass media, de către autoritățile mandatate legal să le obțină, tipul de date prelevate din social media este pretabil analizei de rețea, în scopul stabilirii cercurilor de relații și legături pe care traficanții le stabilesc în atragerea și implicarea imigranților în transportul ilegal către Europa.

Cel mai facil de obținut, însă de o egală importanță cu celelalte categorii de date, sunt informațiile puse în circuitul public de oficiali – șefi de state și de organizații europene ori internaționale, responsabili guvernamentali – sau reprezentanți ai mediilor de experți în studiul problematicii migrației.

Importanța lor constă în faptul că expun politici și măsuri concrete adoptate pentru gestionarea fenomenului, indică acțiuni viitoare sau furnizează estimări referitoare la evoluția problematicii, iar principala modalitatea de exploatare structurată a acestora este analiza de conținut.

În domeniul open source intelligence, tehnica analizei de conținut este recomandată de fiabilitatea și de replicabilitatea rezultatelor. Prin intermediul acestei analize, efectuată inclusiv cu ajutorul unor instrumente software specializate, sunt extrase inferențele valide și replicabile dintr-un text (sau alt conținut caracterizat de sens), necesare înțelegerii aprofundate a subiectului cercetat.

Sistemul de surse validate, de calitate, datele furnizate operativ, constant, inclusiv sub forma bazelor structurate, alături de procesarea riguroasă și utilizarea unor tehnici și instrumente analitice orientate către eficiență, reprezintă, atât generic, cât și particularizat pe problematica migrației, setul de resurse esențiale în generarea unei cunoașteri cristalizate și fundamentării unor decizii tactice și strategice corecte.

Concluzii

Abordarea din perspectiva OSINT a monitorizării și analizei fenomenului migrației trebuie să se situeze în zona proporționalității directe între calitatea resurselor utilizate și complexitatea implicațiilor și a efectelor acestuia în domeniile social, politic, economic și de securitate, respectiv presiunea permanentă exercitată inclusiv asupra frontierelor României.

Un OSINT productiv are, astfel, rolul de a furniza suportul necesar și premise suficient de consistente pentru a evidenţia aportul decisiv al intelligence-ului multi-sursă în gestionarea cu rezultate pozitive a fenomenului migrației, la nivel comunitar și internațional.

Abstract

Its connections with Brexit, tense relations between European Union and Turkey, continuous rise of organised crime groups and recent terrorist attacks in Europe, have augmented to an unprecedented level the visibility of the migration phenomenon all across the open sources of information spectrum.

The use of mobile terminals and social media by the migrants imposes a continuous resizing in terms of OSINT monitoring and analytical resources, especially from the permanent perspective of ongoing effects of migration on our country.

Autor: Dan Fifoiu

Total
14
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*