Facebook în era post-adevărului

416
de Dan Barbu 

În ultimii ani, pe măsură ce felul în care consumăm știrile s-a modificat substanțial, iar rolul Facebook pe această piață a crescut semnificativ, a sporit și interesul față de modalitatea în care compania selectează și afișează informațiile. Au fost lansate constant critici la adresa lipsei de transparență cu privire la metodologia folosită, asociate uneori și cu acuzații de favorizare a unor anumite tipuri de știri. Toate acestea au culminat în anul 2014, în urma publicării rezultatelor unui studiu realizat de Facebook în 2012, împreună cu două universități americane.

Cunoscut ca experimentul de manipulare a emoțiilor, studiul a constat în alterarea fluxurilor de știri a 689.003 de utilizatori, pentru ca acestea să pară mai pozitive sau mai negative decât erau în mod obișnuit. Cercetătorii au observat că utilizatorii au început să posteze mesaje în concordanță cu tonul știrilor furnizate de Facebook, demonstrând că efectul de contagiune emoțională poate apărea într-o rețea și fără interacțiune directă.

Critici la adresa Facebook

Un alt punct culminant al criticilor la adresa Facebook s-a înregistrat în anul 2016, în contextul procesului electoral din Statele Unite ale Americii. De această dată, criticile au vizat refuzul platformei de socializare de a bloca sau de a închide conturile care publicau știri false sau trunchiate, dar și promovarea lor în fluxurile de știri ale utilizatorilor.

Numărul fără precedent al criticilor aduse Facebook, amploarea fenomenului știrilor politice false și poziția de lider a Facebook pe piața furnizorilor de știri au condus la apariția acuzațiilor potrivit cărora lipsa de reacție a rețelei a înclinat balanța electorală. Gravitatea acuzațiilor a generat un răspuns al fondatorului companiei, Mark Zuckerberg, prin care acesta s-a angajat să implementeze măsurile necesare eliminării sau semnalării știrilor false.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la această situație, este nevoie de cunoașterea unor aspecte relevante pentru identificarea resorturilor din spatele acestor acuzații.

Potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center și Knight Foundation în intervalul ianuarie 2012 – februarie 2016, Facebook este o sursă de știri pentru aproape 50% din populația adultă a SUA, și o sursă primară pentru zeci de milioane de persoane la nivel global.

Pe parcursul anului 2015 și la începutul anului 2016, Facebook a respins criticile potrivit cărora selecția de articole din secțiunea Trending nu ar fi fost realizată echidistant, compania fiind acuzată că le cenzurează pe cele pro-conservatori. Cu toate acestea, în luna august 2016, gigantul social media a concediat toată echipa editorială responsabilă de categoria Trending, pe care a înlocuit-o cu un algoritm ce promovează știrile doar pe baza subiectelor despre care discută utilizatorii Facebook.

Măsura respectivă, descrisă drept „un răspuns la feedback-ul comunității Facebook“, nu a avut rezultatul așteptat, în doar 72 de ore de la implementarea algoritmului acesta a promovat o știre falsă pe primul loc în Trending. Mass media a reacționat, afirmând că „Facebook a pierdut lupta împotriva știrilor false“.

Algoritmul Facebook ține cont de o serie de factori, precum cât de apropiat este utilizatorul de cel care postează, de câte ori o postare a fost partajată de alți utilizatori Facebook, tipul postării, ce postări accesăm și o serie de alți indicatori. Apoi alege acele postări despre care crede că ți-ar plăcea, indiferent dacă acestea au fost publicate cu trei minute sau trei zile în urmă, și le afișează primele în fluxul tău de știri. Cu alte cuvinte, pentru a reține utilizatorii cât mai mult, algoritmul află ce îți place, la ce reacționezi și îți oferă conținutul adaptat în consecință. Astfel, cu cât citim mai multe informații cu care suntem de acord, cu atât mai mult Facebook ne va afișa în fluxul de știri informații de acest tip.

Camerele de ecou

Tocmai principiile de funcționare ale algoritmului de selectare și afișare personalizată a știrilor au condus la apariția fenomenului pentru care Facebook este blamat și criticat, respectiv ceea ce numim camere de ecou (echo chambers). Camerele de ecou create de Facebook reprezintă o metaforă care descrie foarte bine ce se întâmplă: ne izolăm într-o cameră virtuală unde ne sunt livrate doar informațiile care ne plac și cu care suntem de acord, unde interacționăm cu „prieteni“ care împărtășesc aceleași idei și valori.

Deși intenția Facebook este justificată comercial – reținerea și atragerea utilizatorilor prin furnizarea de conținut personalizat – problema apare atunci când informațiile primite sunt false sau trunchiate. O problemă și mai mare apare atunci când teme importante pentru societate sunt promovate și dezbătute în aceste camere de ecou. Utilizatorii devin captivi unui flux de știri filtrate, fără repere cu privire la veridicitatea acestora, și ajung să aibă o percepție falsă asupra realității.

Unul dintre principalele efecte ale izolării utilizatorilor în camerele de ecou este radicalizarea pozițiilor adoptate în viața reală, care nu corespunde cu cea percepută, și accentuarea polarizării populației în jurul unor teme de multe ori artificial create și întreținute.

Schimbările modului în care Facebook afișează știrile, precum și specularea acestora de către grupuri diverse cu interese variate, au fost semnalate de către jurnalistul John Herrman de la publicația The New York Times Magazine. Acesta observa, în august 2016, că Facebook a devenit populat de „un tip nou și distinct de operare, greu de ratat: știri politice și pagini de advocacy făcute special pentru Facebook, poziționate în mod unic și inteligent proiectate pentru a ajunge la public exclusiv în contextul fluxului de știri“ al platformei de socializare. Herrman adăuga că acestea sunt promovate de surse de știri care, în esență, nu există în afara Facebook-ului, și de care probabil nu ați auzit niciodată.

O analiză realizată de portalul BuzzFeed a relevat faptul că cele mai performante știri electorale false promovate pe Facebook au generat un engagement mai mare decât toate știrile principale de la cele mai mari surse de știri, precum New York Times, Washington Post, Huffington Post și NBC News. Mai mult, toate știrile false identificate în analiza BuzzFeed au provenit fie de pe site-uri de știri false care publică doar farse, fie de pe site-uri declarate partizane, care se prezintă ca site-uri de știri reale.

Similar, o anchetă realizată de BBC a descoperit faptul că multe dintre site-urile de știri false, care au apărut în timpul campaniei electorale din SUA au fost localizate în orașul Veles din Macedonia, unde articolele senzaționaliste erau scrise de adolescenți care urmăreau obținerea de câștiguri materiale din publicitate.

Facebook a implementat, în decembrie 2016, măsuri de semnalare a știrilor false, însă fenomenul camerelor de ecou continuă să se manifeste. Alegerea unor surse de știri reputate, informarea din surse consacrate și verificare informațiilor reprezintă o serie de măsuri pe care, cu un efort minim, este necesar să le introducem în rutina noastră zilnică.

Abstract

Facebook can be a lot of things, but not a news source. A highlight of criticism to Facebook was recorded in 2016, in the United States electoral process. Critics aimed Facebook’s refusal to block or close accounts that were publishing fake news, promoting them in users news feed.