De la corupție la omuleții verzi

Odată cu dispariția Cortinei de Fier, izbucnirea conflictelor naționaliste și vidul legislativ și de putere au făcut ca statele și sistemele economico-sociale nou create să fie penetrate cu ușurință de elemente infracționale constituite cu timpul în rețele de criminalitate organizată transfrontalieră. La acestea s-au adăugat și fostele mecanisme infracționale naționale care au supraviețuit regimurilor comuniste. Nu vom insista asupra factorilor de natură socială sau politică care au făcut posibilă imixtiunea rețelelor organizate de infractori în sistemele economice și de guvernare a noilor state apărute în spațiul balcanic, dar vom aminti corupția ca factor definitoriu pentru dezvoltarea crimei organizate.

Structurile de criminalitate organizată transfrontalieră și-au perfecționat continuu sistemul de organizare și acțiune. Capacitatea lor de speculare a oportunităților oferite de evoluțiile pe plan intern și extern, precum și a vulnerabilităților de ordin legislativ, instituțional și procedural a dus la o întărire a raporturilor dintre criminalitatea organizată și mediile politice, administrative și de afaceri. În aceste condiții, acțiunile ce vizau anihilarea rețelelor criminale și combaterea activităților lor s-au dovedit uneori insuficiente sau ineficiente, fără a afecta „afacerile“ prospere ale structurilor de criminalitate organizată, cât și interese personale și de grup ale persoanelor care constituiau palierul lor de protecție.

Pe acest fond, s-au perpetuat unele vulnerabilități legislative, au fost evitate activități de control fiscal și vamal și au fost influențate sau tergiversate acțiuni de cercetare și documentare a unor dosare cu un conținut „bogat”, atât din perspectiva ilegalităților comise și a efectelor acestora, cât și din cea a entităților implicate în derularea și sprijinirea lor.

Structurile infracţionale folosesc mediul de afaceri

Corupția afectează securitatea națională prin efectele economice nefaste, precum și prin amploarea prejudiciilor produse.

Flagelul corupției afectează administrația publică centrală și locală (gestionarea fondurilor europene, dezvoltarea regională, lucrări publice și transporturi), domeniile financiar-fiscal și vamal, securității alimentare, energiei, industriei, sănătății, educației, protecției mediului etc.

Conexiunile rețelelor se extind până la nivelul decizional al instituțiilor cu atribuții în cunoașterea, prevenirea și contracararea fenomenelor infracționale. Pentru accesul în mediul decizional, structurile infracționale folosesc inclusiv mediul de afaceri, ca interfață pentru intervenția pe conținutul actelor normative cu incidență în domeniile lor de interes.

Rețelele de criminalitate organizată transfrontalieră (COT) acționează în general în funcție de oportunități și necesități. Unii funcționari publici sprijină în mod repetat acțiunile ilegale ale rețelelor de COT, îndeosebi în domeniul achizițiilor intracomunitare, contrabanda cu țigarete, comercializarea ilicită de produse petroliere, accesarea de fonduri europene, obținerea de credite bancare, obținerea de autorizări în condiții ilegale (domeniul jocurilor de noroc), obținerea de returnări ilegale de TVA, zona de comisariat vamal, obținerea de informații confidențiale din autoritățile statului (organe de control, organe de aplicare a legii, mediul judecătoresc, etc).

În aceste cazuri legăturile dintre COT și funcționarii publici se dezvoltă și consolidează în timp, existând exemple când aceștia din urmă devin chiar membri ai rețelelor. Totodată, întâlnim și acțiuni de corupere punctuale, pentru rezolvarea unui interes imediat și direct.

Sunt des întâlnite în practică situațiile în care rețelele de COT acționează anticipativ, în sensul că încearcă să capaciteze funcționari publici, să-i atragă în sfera lor de influență, fără ca inițial să solicite ceva, dar atunci când interesele rețelei sunt afectate nu ezită să apeleze la funcționarii respectivi.

Astfel, funcționarii sau membrii familiilor acestora sunt angajați, au contracte cu firmele controlate de rețea, beneficiază de favoruri aparent inofensive la achiziționarea unor produse sau servicii (imobile, terenuri, bijuterii, etc.). În situații de acest gen este foarte dificilă identificarea elementelor constitutive ale unor infracțiuni, dar în majoritatea cazurilor criminalitatea organizată profită de pe urma acestor legături.

Factori care favorizează corupţia

Manifestarea corupției în cadrul instituțiilor de aplicare a legii, atât la nivel central cât și local, este favorizată de: cadrul legal uneori inadecvat care reglementează domenii importante, vidul normativ din unele subdomenii, nivelul ridicat al birocrației, lipsa de responsabilitate și de integritate profesională a unor magistrați și funcționari din instituțiile de aplicare a legii, eficiența redusă a politicilor anticorupție, tergiversarea actului de justiție, limitările din cadrul procesului de adoptare la nivel instituțional a unor politici de integritate a funcționarilor cu rol decident.

Un punct specific al relaționării dintre exponenții grupărilor infracționale și persoanele corupte îl reprezintă existența adeseori a unor relații apropiate și conexiuni strânse între membrii respectivului grup de interese. Interdependența constituie premisa care face posibilă crearea unor reţele extinse pe diferite niveluri şi care, prin amploare, devin puternice și dificil de destructurat. Această interdependență este „construită” în moduri diverse de către grupările interesate în protejarea activităților infracționale: prin punerea în dependență materială a celor vizați, prin șantaj, prin translatarea unor relații de rudenie sau de prietenie în plan infracțional sau prin alte forme de cointeresare.

Contracararea corupţiei

Prin strategii coerente, măsurile de prevenire și contracarare a fenomenului corupției urmăresc asanarea administrației publice, precum și promovarea unor politici de personal specifice criteriului meritocrației, a unui sistem de lucru flexibil, mai puțin birocratic, coroborat cu verificări periodice asupra integrității resursei umane. Merită menționat faptul că diminuarea corupției are efecte directe inclusiv în menținerea stabilității instituționale, necesare pentru un mediu de afaceri stabil și predictibil.

Efecte limitate în planul prevenţiei şi educaţiei

Corupția afectează multe domenii ale societății, însă instituțiile anticorupție urmăresc cu precădere administrația și economia. Rolul acestora este, în principal, constatator și de documentare în vederea sancționării. În planul prevenției și educației demersurile acestor instituții au un efect limitat.

Tocmai din aceste motive, instituțiile care au atribuții în implementarea de măsuri de prevenire și contracarare a corupției acordă o importanță deosebită modului în care sunt comunicate în spațiul public propriile succesele operaționale (destructurări de rețele de criminalitate organizată, sentințe pronunțate, atât față de unii exponenți ai acestora, cât și față de membri din palierele de sprijin). Acest tip de comunicare are ca obiectiv educarea societății, pentru o angrenare activă în identificarea și sancționarea actelor de corupție despre care au cunoștință.

Corupția trebuie abordată și din perspectiva potențialului său caracter endemic, respectiv a existenței unei disponibilități crescute de a comite acte de corupție (indiferent de cauze), a toleranței foarte mari la asemenea acte ilegale (lipsa denunțurilor), a manifestării fenomenului în profunzimea societății (inclusiv în viața cotidiană a cetățeanului obișnuit), precum și a permanentizării fenomenului (cu implicații în combaterea cu dificultate a acestuia).

Astfel, atât „marea” corupție – apanajul înalților funcționari, demnitari etc. – cât și „mica” corupție – în special din sistemele de educație și de sănătate – formează un angrenaj complex, ale cărui mecanisme trebuie combătute printr-o legislație adaptată și adaptabilă, cu accent pe zona prevenției, a normelor privind integritatea, confiscarea, administrarea și lichidarea averilor obținute din asemenea infracțiuni.

Concluzii

Corupţia reprezintă un mecanism comun tuturor structurilor criminale, indiferent de natura operaţiunilor ilegale desfăşurate.

Activitatea investigativă derulată în problematica de criminalitate organizată transfrontalieră (COT) a evidenţiat că acest fenomen este direct asociat celui al corupţie, într-un cerc vicios: COT generează şi alimentează corupţia, care la rândul său favorizează şi potenţează activităţile COT.

Abstract

In Romania, the fight against corruption represents a major issue due to its deep manifestations in the society and the economy, as well as due to its dangerous effects on all state institutions.

Corruption is the nexus between the economic interest of organized crime syndicates and the availability of high officials to commit illegal activities in order to sustain and consolidate the power of underground groups of interests.

According to Romania’s National Defense Strategy, corruption is considered a vulnerability to our national security and SRI supports the identification of corruption activities and informs its legal beneficiaries. Corruption, as a high scale phenomenon, produces important damage to the economic and financial sectors of a country and it has a major impact on the society. A democracy acts for the well-being of its own citizens by maintaining a stable economic climate and sustainable development and a fair access to its resources. All of these are possible if corruption is kept at its lowest level of manifestation.

Autor: Cornel Creangă

Total
2
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*