De la debutul pandemiei de coronavirus şi până în prezent, traficul internațional de droguri nu a cunoscut schimbări în evoluţie comparativ cu perioada anterioară, rămânând o sursă importantă de profit pentru structurile infracţionale implicate. Mutaţiile înregistrate pe linia traficului de droguri de risc/ mare risc, în principal cele generate de restricţiile globale de călătorie şi alte măsuri instituite ca urmare a pandemiei, au avut un efect temporar pe piaţa drogurilor şi au fost reflectate într-o mai mare măsură în distribuţia şi comercializarea drogurilor către consumatori.
Piața europeană a drogurilor se dovedește rezistentă la COVID-19. Impactul cauzat de pandemie a condus îndeosebi la apariţia unor deficite pe piaţa de consum sau chiar la creşterea preţurilor pentru unele categorii de droguri, precum şi la apariţia unor întreruperi sau eventuale perturbări ale circuitelor de aprovizionare şi de distribuţie cu stupefiante.
Potrivit evaluărilor prezentate de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) în „Raportul european privind drogurile 2021: Tendințe și evoluții”, publicat de Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene din Luxemburg, piața drogurilor a fost destul rezilientă la perturbările factorului extern reprezentat de pandemia provocată de COVID-19.
Principalele droguri consumate în Europa
Canabisul a rămas cel mai consumat drog, prevalența consumului fiind de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a altor substanțe. Consumul se menţine la niveluri mari, iar conținutul din ce în ce mai mare de THC provoacă îngrijorări legate de sănătate.
Pe al doilea loc, din punct de vedere al frecvenței consumului în ţările europene se află cocaina, iar cererile crescute din partea consumatorilor o fac cea mai profitabilă. Capturile record realizate în ultimii ani, precum şi puritatea crescută trag semnale de alarmă cu privire la efectele nocive grave asupra sănătății.
Amfetamina se menţine în topul cererii şi consumului din Europa, în principal în Regatul Țărilor de Jos, Belgia și Polonia. Laboratoarele de producţie sunt localizate în apropierea destinațiilor de consum nominalizate, dar etapele finale ale acestui proces au loc şi pe teritoriul altor state. Europa este o sursă importantă de produse pe bază de MDMA şi metamfetamine care sunt distribuite ulterior şi pe alte continente. În ultimii ani au continuat să apară pe piețele europene noi substanțe psihoactive dăunătoare (de tipul canabinoizilor şi opioidelor sintetice), cu potențial nociv ridicat. Producția și traficul cu astfel de substanţe evidențiază un consum sporit în Europa, care amplifică riscurile cauzate de consumul unor substanţe cu concentrație mare.
Heroina continuă să fie drogul asociat frecvent cu forme nocive de consum, precum injectarea, amploarea consumului fiind diferită de la o țară la alta. Capturile mari realizate în ultimii ani semnalează un potențial de consum sporit cu efecte negative pronunțate.
Adaptarea la restricțiile pandemice
Traficanții de droguri s-au adaptat rapid noilor restricții de călătorie și închiderii graniţelor, iar la nivelul distribuţiei au operat unele modificări ale rutelor și metodelor, utilizând într-o măsură mai mare transportul disimulat în diferite mărfuri comerciale şi într-o mai mică măsură cărăuşii.
Transportul unor cantităţi mari de droguri, în special pe cale maritimă, între diferite state producătoare sau furnizoare către ţări de destinaţie şi intermediare, inclusiv via România, a continuat să funcționeze fără impedimente în pofida controalelor suplimentare instituite la frontiere pentru controlul bunurilor şi persoanelor.
Cu toate că piețele de distribuţie stradală au fost perturbate de restricțiile privind circulația, dealerii şi consumatorii par să se fi adaptat, recurgând din ce în ce mai des la servicii de comunicaţii criptate, precum site-uri din domeniul DarkWeb, aplicațiile de voce şi mesagerie oferite de platforme de socializare, precum şi la resurse şi servicii de expediere prin sistemele poștale clasice sau firme de curierat rapid. Una dintre caracteristicile actuale ale traficului de droguri, certificată în perioada pandemiei, cu posibil impact pe termen lung, constă în anonimizarea relaţiei dealer – consumator conferită în principal de digitalizarea accentuată a piețelor de droguri.
Schimbarea preferințelor de consum
Raportul European privind Drogurile relevă o scădere a interesului consumatorilor pentru drogurile asimilate uzual evenimentelor recreative, cum ar fi MDMA. În schimb, atenția acestora s-a îndreptat cu precădere asupra drogurilor asociate consumului casnic. Aspectul este confirmat şi de faptul că, odată cu relaxarea restricțiilor privind circulația și călătoriile, coroborate cu revenirea la unele tipuri de reuniuni sociale pe durata verii (de tipul concertelor şi festivalurilor), s-a remarcat o revenire a nivelurilor de consum.
Date din sondajele online realizate de autorităţi europene cu atribuții în domeniu, după intervievarea persoanelor care se autodeclară consumatoare de droguri, sugerează un consum mai mare de alcool, în perioada pandemiei, coroborat cu experimentarea frecventă a psihedelicelor (LSD și 2-CB) și a drogurilor disociative (ketamina).
Aceleaşi sondaje mai relevă posibilitatea ca persoanele care consumau droguri ocazional, înainte de pandemie, să-și fi redus sau chiar sistat consumul în timpul pandemiei, iar cele care le consumau în mod regulat să-şi fi crescut frecvența.
O altă posibilă evoluție îngrijorătoare asociată pandemiei este legată de creșterea disponibilității și a consumului de cocaină crack, heroină de calitate inferioară și precum şi de benzodiazepine, ultimele procurate fie prin deturnarea de la utilizarea terapeutică, fie prin importuri pe piaţa neagră a substanţelor neaprobate pentru uz medical în Europa.
Suplimentar, a fost observată o intensificare a cultivării canabisului la domiciliu, începând cu 2020, stimulată parțial de măsurile de izolare. O creștere îngrijorătoare a fost remarcată în rândul consumatorilor de canabis modificat cu canabinoizi sintetici cu toxicitate foarte mare (ex. 4F-MDMB-BICA).
Analizând tendinţele traficului de droguri, se poate estima că, în perioada următoare, România va rămâne o țară de tranzit pentru un volum mare și variat de precursori sau pre-precursori de droguri. Portul Constanţa rămâne o variantă viabilă de introducere în Europa a unor importante cantități de droguri, cu implicarea tot mai vizibilă atât a traficanţilor români sau de alte naţionalităţi aflaţi pe teritoriul României, cât şi a celor din statele balcanice.
Dovada acestei stări de fapt o constituie capturile de 1,5 tone hașiș şi 751 kg captagon, din luna august 2020, şi de 1,4 tone de heroină, din luna mai 2021, realizate de autorităţile române în Portul Constanţa. Deși piaţa autohtonă a drogurilor se situează în afara zonei de interes a marilor traficanţi şi sub nivelul celor vest-europene, în ultimii ani au fost remarcate tendinţe de accentuare a consumului intern.
Abstract
Since the outbreak of the coronavirus pandemic, international drug trafficking has not changed compared to previous times and it remained an important source of income for the criminal structures involved. Consumers’ preference for cannabis, followed by cocaine and amphetamine, remained high. Europe is an important source for the MDMA based products, which are distributed afterwards on other continents. Another popular drug is heroine, which is frequently associated with harmful forms of consumption. The international travelling restrictions imposed during the pandemic were mostly obvious in the distribution and marketing. The drug dealers have adapted to the new traffic conditions and changed their methods and routes, concealing their transports in commercial goods. Another characteristic of drug trafficking for the last two years is the relationship between the drug dealer and the customer, which became anonymous, due to encrypted communication services provided by several messaging applications and also by DarkWeb sites. Romania will remain a transit country for significant amounts of drugs. However, for the past few years, the domestic market in on the rise.
Autor: Marius Bărăscu
