#summitsibiu – exemplu de bună practică în cooperarea interinstituţională

Evenimentele de amploare internaţională, care presupun participarea şefilor de stat şi de guvern, implică demersuri organizatorice şi de securitate complexe, cu mobilizarea la un nivel ridicat a instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice.

Pregătirile Summit-ului UE de la Sibiu au început în anul 2017 şi au continuat într-un ritm susţinut, iar din ianuarie 2019 s-a intrat în linie dreaptă şi au fost stabilite, detaliat, măsurile necesare pentru coordonarea şi organizarea dispozitivelor de securitate, respectiv implementarea concepţiei privind securitatea evenimentului.

Comitetul Interministerial pentru Securitate – mecanism eficient de cooperare

Activităţile de cooperare interinstituţională pentru asigurarea securităţii evenimentului au fost conduse de Comitetul Interministerial pentru Securitate -” ROMÂNIA-UE 2019″ – din care au făcut parte reprezentanţii Serviciului de Protecţie şi Pază (coordonatori), Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului Român de Informaţii. Fiecare instituţie, în limitele competenţelor prevăzute prin lege, a stabilit şi a adaptat măsurile de securitate necesare bunei derulări a evenimentelor din 9 mai 2019, astfel încât să permită desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor cotidiene din Sibiu. Măsurile au fost dimensionate adecvat nivelului de securitate necesar şi normal pentru importanţa şi amploarea evenimentului organizat la Sibiu, care a presupus participarea a 27 de şefi de stat şi de guvern, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt şi peste 800 de jurnalişti acreditaţi, din ţară şi străinătate, respectiv, mai mult de 100 de traducători.

Concepţia integrată a măsurilor de securitate a fost adaptată climatului de securitate existent la nivel naţional, regional, european şi internaţional. Prezenţa liderilor europeni în Sibiu a implicat evaluări ample din perspectiva riscurilor potenţiale la adresa acestora şi a evenimentului în sine, riscuri interne sau provenite din ţările de origine ori derivate din acţiunile unor actori statali şi non-statali, care pot viza atât securitatea fizică, dar şi operaţiuni clandestine. Direcţiile de manifestare a riscurilor au fost evaluate, atât separat, cât şi integrat în format interinstituţional, pentru identificarea şi prioritizarea celor care au cunoscut o intensificare accentuată şi în legătură cu care exista un potenţial de manifestare directă sau indirectă. Mai mult, pentru gestionarea ameninţărilor externe, SRI a operaţionalizat sisteme de comunicare online cu serviciile europene partenere.

Provocările unui mediu de securitate volatil

Pentru publicul larg, imaginea completă a mediului de securitate este dificil de prezentat, însă, cu titlul exemplificativ, putem menţiona câteva elemente care conturează ameninţările şi riscurile asociate unor astfel de evenimente.

Cel mai recent este cazul Bulgariei, care a fost ţinta unor operaţiuni fără precedent, pe timpul deţinerii Preşedinţiei rotative a UE în anul 2018, fiind vehiculată în media situaţia interceptărilor masive la unul dintre hotelurile unde s-au cazat oficialii UE. De asemenea, la nivel european, climatul de securitate este marcat de intensificarea extremismului de dreapta, naţionalismului, xenofobiei şi a formelor atipice de extremism (anti-UE, anti-globalism şi anarhism), cu reverberaţii într-un spectru larg al riscurilor de securitate.

Statele europene au o bogată experienţă în gestionarea riscurilor propagate de mişcări antiglobalizare, iar imaginile din Parisul devastat de “vestele galbene” sunt de notorietate.

În privinţa ameninţării teroriste, se observă o diversificare a modalităţilor concrete de acţiune şi orientarea spre mijloace rudimentare de atac (arme albe, autoturisme conduse în mulţime etc.) care sunt dificil de identificat, deoarece nu implică demersuri preparatorii extinse, iar numărul de persoane implicate este unul redus (actori singuratici).

Din perspectiva infrastructurilor critice, au fost evaluate riscuri din sfera atacurilor cibernetice, dar şi cu privire la asigurarea funcţionalităţii acestora în parametri tehnici necesari unui eveniment de nivel înalt. Pentru evitarea unor sincope de ordin tehnic, operatorii de infrastructuri critice au implementat măsuri şi sisteme de “back-up” care să prevină sistarea alimentării cu energie electrică şi gaze naturale sau perturbarea comunicaţiilor de telefonie mobilă şi internet.

Nu în ultimul rând, evenimente similare celui din Sibiu au făcut obiectul unor campanii intense de dezinformare sau discreditare care au drept ţintă oficialii europeni sau ţările organizatoare.

Măsuri de securitate instituite gradual

Activităţile oficiale s-au desfăşurat în locuri precum sediul Primăriei Municipiului Sibiu, respectiv pieţele centrale ale oraşului (Piaţa Mare, Piaţa Mică şi Piaţa Huet), însă concepţia măsurilor de securitate a cuprins toate zonele de interes, de la aeroport, trasee de deplasare, unităţi de cazare şi până la spaţiul aerian, fiind implementată gradual pentru a nu perturba activităţile cotidiene.

O provocare din perspectiva securităţii a fost numărul mare al delegaţiilor, diversitatea evenimentelor care au avut loc în marja Summit-ului, dar şi agendele diferite ale oficialilor de nivel înalt. Măsurile de securitate au fost adaptate şi la programul efectiv al demnitarilor, astfel că acestea au fost particularizate în funcţie de numărul de zile şi activităţile oficiale preconizate de fiecare în parte.

Pentru asigurarea securităţii au funcţionat un punct de comandă naţional, grupe operative interinstituţionale şi au fost adoptate în detaliu măsuri de ordine publică, control tehnic antiterorist în locaţii şi pentru persoane, intervenţie antiteroristă, protecţie CBRN-E, control acces angajaţi şi turişti, control tehnic ambiental, monitorizare spectru frecvenţe radio, protecţie medicală, securitate alimentară, securizarea spaţiului aerian. Spre exemplu, în cadrul măsurilor de control tehnic antiterorist pe traseele de deplasare s-a realizat controlul tuturor gurilor de vizitare ale canalelor de scurgere a apei şi ale canalelor pentru cablurile de telecomunicaţii, respectiv verificarea cofretelor de gaz/electricitate şi sigilarea acestora.

Din punct de vedere logistic, pentru alocarea eficientă a resurselor s-a asigurat partajarea responsabilităţilor concrete între instituţiile participante, pentru evitarea suprapunerilor, fiind stabilite exact zonele repartizate fiecărei instituţii (cu poziţionare geografică în teren) şi dimensionarea dispozitivelor în acord cu misiunile fiecărui partener. Activităţile organizatorice au presupus identificarea unor spaţii de cazare pentru toate forţele implicate, respectiv asigurarea mobilităţii efectivelor implicate, cu stabilirea mijloacelor de transport.

Dezvoltarea culturii de securitate prin comunicare şi transparenţă

Măsurile efective au fost implementate gradual şi au fost comunicate public din timp, asigurând informarea cetăţenilor, dar şi nevoia de a proteja elementele concrete din dispozitiv.

Din acest punct de vedere, comunicarea permanentă din partea autorităţilor locale (Primăria Municipiului Sibiu a creat un site dedicat, unde au fost publicate măsurile organizatorice) şi centrale a contribuit la creşterea culturii de securitate în rândul populaţiei, astfel că locuitorii oraşului Sibiu au înţeles importanţa evenimentului şi faptul că măsurile de securitate sunt necesare şi din perspectiva protejării lor. Rolul populaţiei în derularea unor astfel de evenimente este esenţial, mai ales din perspectiva identificării şi semnalării autorităţilor competente a elementelor de interes privind riscurile teroriste. Trebuie evidenţiat faptul că atât autorităţile locale, cât şi locuitorii Sibiului au contribuit efectiv la buna organizare a evenimentului, iar populaţia a răspuns pozitiv la solicitarea de a evita traseele stabilite pentru deplasarea delegaţiilor oficiale şi de a respecta restricţiile de acces în perimetrele de securitate. De altfel, publicul sibian s-a remarcat prin primirea oficialilor europeni cu căldura specifică românilor.

“Need to share” – lecţii învăţate

Funcţionarea eficientă a formatelor de cooperare extinsă presupune intensificarea relaţionării inter – agenţii pentru stabilirea modalităţilor de comunicare şi cunoaşterea de către toate părţile a atribuţiilor de coordonare şi capabilităţilor ce pot fi angrenate. Conceptul actual de cooperare implică punerea în comun a resurselor, fie ele informaţionale, logistice sau de ordin tehnic pentru realizarea cu succes a misiunii comune.

Paradigma “need to share” (nevoia de a partaja) se aplică inclusiv în materie de capabilităţi, mai ales ca expertiză efectivă în domenii foarte specializate, care au un pronunţat caracter de nişă (terorism, extremism, spionaj, ameninţări hibride ş.a.), domenii unde este foarte importantă componenta evaluativă (există sau nu un risc?) şi decizia imediată, fermă care să asigure măsurile necesare prevenirii. Acest demers este cu atât mai dificil cu cât gradul de incertitudine poate să fie unul ridicat, ceea ce implică strategii de abordare specializate, dar mai ales valorificarea experienţei şi cunoştinţelor acumulate în mulţi ani de gestionare eficientă a unor situaţii similare, reale sau în cadrul aplicaţiilor tactice de pregătire.

Serviciul Român de Informaţii s-a preocupat constant de atragerea şi perfecţionarea experţilor în domeniile din responsabilitate directă şi este în măsură să asigure “know-how”-ul necesar partenerilor, personal validat în multiplele situaţii ce implică gestionarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi cu un nivel de expertiză confirmat în formate parteneriale bi/multilaterale interne şi internaţionale.

Rezilienţa instituţiilor cu atribuţii de intelligence trebuie să funcţioneze ca un motor pentru dezvoltarea cooperării viitoare, iar pentru a contura necesităţile de colaborare este nevoie de o evaluare care să anticipeze ameninţările cu care urmează să ne confruntăm. Aşa cum vedem acum, viitorul cooperării se regăseşte în zone precum “big data”, al platformelor colaborative de tip “wiki” şi din sfera comunicaţiilor, pentru că includ instrumente adaptate tehnologic la utilizatori şi facilitează schimbul de informaţii în timp real.

Summit-ul european de la Sibiu a fost, cu certitudine, un succes din perspectiva asigurării securităţii participanţilor, fie ei demnitari sau publicul larg, dar la fel de important este faptul că instituţiile din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului au adus cooperarea instituţională la un nou nivel, spre o construcţie de cooperare complexă, integrată şi flexibilă.

Abstract

When we speak about inter-agency cooperation in the intelligence field, we must think how complex and uncertain are the threats they are confronting with, and about the strategies and instruments that make cooperation complex, integrated and flexible. Ensuring security of international meetings at the level of head of states is a very demanding mission for all agencies involved, and the informal EU27 leaders’ meeting in Sibiu on 09 May 2019 was the right moment to bring together and an opportunity to prove that cooperation between romanian intelligence and law enforcement agencies is working very well.

Autori: Cosmin Guran şi Ion Lucian Petraş

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*