Serviciul Român de Informaţii aniversează, într-un context intern şi extern deopotrivă provocator, un sfert de secol de activitate.
Societatea românească se află în plin efort de consolidare democratică şi asanare judiciară. Instituţiile publice sunt obligate să facă pasul decisiv spre modernizare, competenţă şi respect faţă de valorile statului de drept. În acest proces tot mai amplu, SRI are meritul de a se afla în avangarda asumării criteriilor de performanţă şi legalitate specifice comunităţii euro-atlantice. De la 26 martie 1990 până astăzi, SRI a cunoscut reforme profunde, devenind un pilon de stabilitate naţională, un factor-cheie într-o ecuaţie geostrategică tot mai tensionată.
Creat în contextul efervescenţei şi incertitudinilor post-comuniste şi al unor dezechilibre regionale grave, SRI a fost, în cei 25 de ani de activitate, un garant incontestabil al interesului naţional. Această instituţie fundamentală a statului român şi-a asumat o dinamizare şi o adaptare la practicile operaţionale şi analitice ale comunităţii de informaţii din lumea democratică, desfăşurate cu o intensitate fără precedent.
Am ţinut, după depunerea jurământului ca director al SRI, să-mi exprim, în plenul Parlamentului, convingerea că, dacă vrem ca România să rămână de partea cea bună a delimitărilor geopolitice, când – aşa cum s-a mai întâmplat, din păcate – istoria s-ar putea să nu mai aibă răbdare cu noi, atunci va trebui să avem un stat puternic, capabil să gestioneze mediul de securitate volatil cu care deja ne-am obișnuit. Sprijinind statul prin cunoaștere de calitate, Serviciului Român de Informaţii îi revine un rol esenţial în acest sens. De aceea, prioritatea mandatului meu este consolidarea performanţei instituţiei în acest demers.
Ne confruntăm cu provocări grave, accentuate de deteriorarea, mai ales în ultimul an, a cadrului de securitate regională. Și cum valorile fundamentale de securitate nu mai pot fi de mult timp apărate și promovate într-o logică a graniţelor și barierelor, Serviciul este angrenat într-o cooperare tot mai intensă în cadrul parteneriatelor bilaterale – în special cu parteneri strategici precum Statele Unite – și multilaterale, într-o practică solidă a schimbului de informaţii şi expertiză cu aliaţii euro-atlantici și de pretutindeni.
Consider că un accent aparte trebuie pus, în perioada imediat următoare, pe perfecţionarea capacităţii de prognoză, prevenire şi reacţie. Mă refer, cu titlu exemplificativ, la contraspionaj, căruia trebuie să-i alocăm mai multe resurse, inclusiv pe măsură ce scutul american anti-rachetă, precum și capacităţi defensive ale NATO, sunt instalate pe teritoriul ţării.
De asemenea, specificul activităţii obligă SRI la o preocupare permanentă pentru perfecţionarea mjloacelor de combatere a ameninţărilor de tip terorist – într-o creştere alarmantă în Europa – precum şi pentru eficientizarea capacităţilor de acţiune împotriva atacurilor cibernetice şi a criminalităţii organizate.
Virulenţa provocărilor asimetrice, în special a ameninţărilor din spaţiul cibernetic, îşi pune puternic amprenta asupra agendei strategice. De aceea, Serviciul Român de Informaţii are nevoie de un cadru normativ care să corespundă evoluţiei riscurilor cu care ne confruntăm.
Sunt câteva din priorităţile acestui început de drum. Am convingerea că, împreună cu profesioniştii SRI, vom reuşi să generăm un nou tip de răspuns la un context operativ dinamic şi impredictibil, prin consolidarea capabilităţilor informative şi analitice ale Serviciului, pentru îndeplinirea cât mai eficientă a angajamentului nostru în slujba siguranţei cetăţeanului și a statului român.
Autor: Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig
