Despre pandemie se va mai vorbi încă mult timp. Inclusiv acum, în preajma celebrării Zilei Naționale a României. Fără îndoială, pandemia este cel mai important subiect care a reuşit să domine întreaga lume în egală măsură, indiferent de regimul politic al statelor. Dincolo de retorici şi comunicări politico-strategice, fiecare sistem politic a luat act în mod direct de existenţa şi efectele virusului.

Nici pentru serviciile de informaţii şi securitate, etapa actuală nu este una la îndemână. Provocările de natură medicală sunt dublate de o realitate obiectivă pe care comunitatea internaţională a profesioniştilor a sesizat-o încă din primele săptămâni. Anume că într-un ecosistem care vehiculează preponderent informaţie clasificată, munca de acasă, munca la distanţă sau telemunca nu reprezintă decât opţiuni prea puţin relevante. Misiunea socială a organizaţiilor de intelligence se bazează primordial pe contactul cât mai apropiat, de preferinţă nemediat cu oamenii, cu societatea, cu problemele macro ale acesteia.

Cu atât mai mult cu cât, pe timp de pandemie, spionajul, terorismul, ştirile false ori criminalitatea cibernetică nu au luat nici pauză şi nici nu s-au diminuat în intensitate. Dimpotrivă. Aceste fenomene au sfidat regulile, s-au regrupat rapid şi au găsit noi posibilităţi de exprimare.

Lucrăm într-un Serviciu care s-a maturizat constant în cei treizeci de ani de la înființare, care a trecut prin etape succesive solide de ranforsare profesională. Așa cum era firesc, narativul straniu al acestor ultime șapte luni ne-a solicitat discernământ și analiză informațională pertinentă, care să treacă de perdelele de fum.

O legendă urbană rostogolită intens în această vară spunea că înşişi teroriştii au intrat într-un soi de latenţă. Nimic mai fals. Curentele extremiste, violenţa şi ura împotriva semenilor sunt doar potenţate în astfel de vremuri nesigure. Episoadele recente din Nisa ori Viena nu fac decât să confirme că realităţile acestei lupte sunt în dinamică permanentă, iar atenţia trebuie să rămână la cote înalte. România reuşeşte să rămână o zonă sigură ca urmare a unor eforturi constante şi a unor parteneriate internaţionale care se consolidează permanent. În ultimele şapte luni de când nu s-a mai vorbit intens despre terorism, România a luat măsuri preventive în peste optzeci de situații particulare care riscau să constituie tot atâtea focare de violenţă în România sau pe teritoriul aliat.

Serviciul a atras atenţia public în repetate rânduri și cu privire la multiplicarea rapidă a mecanismelor tehnice şi de inginerie socială utilizate de actori privaţi şi statali în agresiunile din spaţiul cibernetic. Panica instaurată de evoluţia alarmantă a infecţiilor la nivel planetar, dublată de nevoia de informaţie a oamenilor au condus la apariţia de portiţe rapid speculate. Computerele personale, aplicaţiile mobile, sistemele de online banking, dar şi reţele întregi de sisteme de calcul au fost pe rând ţinte ale agresiunilor sofisticate. Mediul privat şi serviciile specializate au fost nevoite să lucreze împreună, rapid şi creativ, pentru a preveni disfuncţii majore. Să găsească împreună ritmul şi limbajul perfect pentru a lupta eficient pentru un internet mai sigur.

Nevoia de informaţie amintită mai sus provine desigur dintr-un reflex psihologic uman de a deţine controlul în situaţiile limită. Sau măcar de a deține iluzia controlului. În astfel de condiţii, terenul este unul extrem de fertil pentru apariţia şi răspândirea cu repeziciune a ştirilor false. Subiectul fake news se situa deja pe agenda statelor, a organismelor europene şi a serviciilor de informaţii, iar pandemia nu venea decât să confirme că subiectul este unul acut. Interese adverse democraţiilor se folosesc de fluxul uriaş de informaţie pentru a strecura teamă, neîncredere în autorităţi sau teorii conspiraţioniste.

Iar acestea lasă loc autoritarismului şi profeţilor de carton care apar şi se manifestă furtunos împotriva “botniţei” şi a “tiraniei”. În acest mediu informaţional viciat, singurul sfat de securitate naţională destinat compatrioților la ceas aniversar nu poate fi decât “Fiţi raţionali şi purtaţi mască”.

La mulți ani, România!

Autor: Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig