Dezvoltarea internetului, apariția rețelelor sociale, blogurilor și creșterea numărului de utilizatori ai acestor platforme au generat o serie de beneficii, însă au permis și apariția unor manifestări dificil de oprit sau de contracarat.
Entitățile statale au conștientizat noile oportunități oferite de comunicarea digitală, care pot fi exploatate inclusiv pentru dezinformare și manipulare, în scopul atingerii propriilor interese.
Unele din punctele nevralgice ale digitalizării sunt reprezentate de trolli (definiți drept persoane care se comportă într-o manieră înșelătoare, distructivă sau disruptivă, într-un anumit cadru social virtual, fără a avea, aparent, un scop), dar și de versiunea hibridă a acestora (obiectul acestui articol). Trolli hibrizi se diferențiază de primii prin faptul că transmit o anumită ideologie și, cel mai important, operează la ordinele și indicațiile unui anumit stat sau unei instituții de stat, așa cum arată studiul „Internet Trolling as a Tool of Hybrid Warfare: The Case of Latvia”, elaborat la nivelul NATO. În lupta contra trollilor și-au adus contribuția numeroase organisme și organizații, dar și jurnaliști și activiști ai internetului.
Cooperativa digitală de producție
Acesta este și cazul activistei Lyudmila Savchuk, o cetățeană rusă care și-a propus să demaște un mecanism de influențare a internauților prin intermediul trollilor și al conturilor false pe platformele de socializare. Activista a remarcat multiple anunțuri postate online menite să identifice oameni dispuși să lucreze într-o industrie creativă.
În anul 2014 s-a infiltrat în Agenția de Cercetare pe Internet (ACI) din Sankt Petersburg pentru a documenta existența a ceea ce, la acel moment, doar bănuia ca amploare. Ea și-a depus candidatura, sprijinită de o cunoștință care a avut posibilitatea de a o recomanda, precizându-i totodată că locul de muncă și atribuțiile pe care le va avea erau secrete. Relevant este și că invitația de a se alătura ACI i-a fost adresată după o perioadă în care tânăra nu a mai publicat nimic în calitate de activist, ceea ce denotă realizarea unor verificări asupra Lyudmilei. Tânăra a obținut un post în cadrul agenției menționate, iar în cele două luni petrecute acolo a putut să se familiarizeze cu modul de lucru al trollilor.
Activitatea în ACI era una deosebit de intensă, în condițiile în care câteva sute de angajați lucrau în două schimburi ce acopereau 21 de ore dintr-o zi. Fiecare angajat avea drept țintă anumite site-uri, chiar și dintre cele mai puțin accesate sau platforme de socializare, unde postau comentarii, fotografii ori materiale video legate de temele aflate la ordinea zilei. Desigur, între acestea se regăseau constant SUA, UE și valorile sale, Putin și Ministerul sau ministrul rus al Apărării (aceștia din urmă fiind tratați laudativ în fiecare zi) și în special Ucraina (în contextul războiului din Donbass). Practic, în fiecare calculator exista o listă zilnică a subiectelor de interes, în timp ce postările efective erau realizate de pe profiluri false, special create, la a căror alcătuire își aducea contribuția un mare număr de angajați ai așa-zisei Agenții de Cercetare pe Internet. Conform Lyudmilei Savchuk, cu cât un profil era mai interesant cu atât mai multă muncă se investise în crearea sa.
Cu un pas înaintea presei
În final, uneori, trollii nici măcar nu mai citeau articolele ci doar scriau conținut în zona de comentarii, încercând să inducă ideea că mesajul vine dinspre o persoană de bună credință. În fapt, cel mai important aspect pentru un troll hibrid era reprezentat de îmbrăcarea mesajului într-o formă naturală și umană. Agresiunile din partea ACI la adresa UE și a valorilor sale puteau lua forme brutale, postările sugerând de exemplu că în interiorul Uniunii homosexualii umblă dezbrăcați pe străzi sau că cicliștii reprezintă un grup plătit al cărui scop este de a introduce valorile europene în Rusia, în condițiile în care ei nu plătesc pentru benzină sau transport public, deci nu contribuie la bugetul statului.
Dincolo de amploarea fenomenului, pe care în fapt putem doar să o bănuim, pentru că ACI din Sankt Petersburg nu este o entitate singulară în lume, trebuie menționată și o caracteristică generală a trollilor hibrizi, respectiv rapiditatea, aceștia acționând adesea înaintea presei clasice. Desigur, după demisia din cadrul ACI și publicarea descoperirilor, Lyudmila Savchuk a făcut obiectul multiplelor atacuri în mass media rusă, printre altele fiind acuzată de faptul că este agent al CIA, fără a fi prezentată vreo dovadă în acest sens.
Combaterea trollilor hibrizi
În lupta contra trollilor, dincolo de războiul individual al unor persoane precum activista rusă, se disting alte două variante, deosebit de utile având în vedere că adesea țintele campaniilor de manipulare ale trolilor au fost evenimente precum alegerile prezidențiale din SUA din 2016 sau Brexit.
O primă variantă beneficiază, la fel ca fenomenul trollingului, de avansul tehnologic și de digitalizare, fiind aplicată cu un oarecare succes de companii precum Twitter și Facebook. Astfel, cu ajutorul inteligenței artificiale, pot fi utilizați algoritmi care să investigheze și să analizeze ora postării, locația din care a fost realizată, lungimea acesteia sau chiar aspecte de ordin lingvistic. Toate aceste caracteristici pot conduce la identificarea unor modele, diferite de cele din postările legitime.
Doar în luna iunie 2020, Twitter a șters sau blocat peste 30.000 de conturi pe care le-a identificat ca fiind asociate cu statul chinez, rus sau turc. Dar asemenea operațiuni de asanare a platformei de activitatea trollilor hibrizi sunt derulate de cele două companii cu frecvență regulată, fiind vizate nu doar statele menționate mai sus (ci și Iran și Venezuela). Ca și dimensiune a fenomenului trollingului, trebuie amintit că în 2018 Twitter a publicat, în scopuri academice, o arhivă de aproape 10 milioane de tweeturi provenind de la conturi aparținând unor trolli. Acestea au fost generate în intervalul 2013 – 2018, 9 milioane dintre ele provenind de la 3.800 de conturi afiliate AIC, în timp ce restul aveau ca origine 770 de conturi din Iran.
Nu în ultimul rând, UE a inițiat proiectul „EU vs Disinfo” care cuprinde o bază de date cu peste 10.000 de cazuri de dezinformare, parte dintre acestea reprezentând tematici recurente ale unui singur stat (anti-Soros, anti-NATO, contra necesității implementării de măsuri menite să atenueze schimbările climatice sau jignitoare la adresa orientării pro libertăți a Uniunii).
O altă variantă utilă de combatere a trollilor clasici sau hibrizi este educarea oamenilor în spiritul aplicării gândirii critice și a acceptării opiniilor argumentate sau dovedite. De asemenea, sunt deosebit de utile căutarea unei a doua păreri în legătură cu subiectul dezbătut și selectarea riguroasă a surselor de informare. Totodată, potrivit studiului NATO citat la început, deși trollii hibrizi postează folosind adrese sau porecle diferite, ei pot fi identificați deoarece favorizează anumite subiecte politice în dauna altora, atacă sau instigă la ură și xenofobie în comentariile lor și, nu în ultimul rând, interpretările lor sunt grevate de erori de redactare sau exprimare atunci când postează în altă limbă decât cea maternă. Acest ultim aspect poate conduce la concluzia că trollii folosesc diverse aplicații pentru a-și traduce mesajul.
Abstract
Although digitization exhibits many benefits, there are still some drawbacks related to hybrid trolls – people who disinform or manipulate in the online environment in order to foster the ideology of a specific country or organization. Activist Lyudmila Savchuk infiltrated a troll farm in Sankt Petersburg. There she found out that trolls posted different materials in key with the Russian perspective on USA, EU and the Donbass war.
In the fight against trolls, AI can help identifiy accounts and posts of uncertain origins; entities such as Twitter and Facebook constantly delete troll posts and accounts.
Raising awareness on trolling can lead to identifying and limiting its impact.
Autor: Adrian Tanasă
