Despre intelligence și terorism în România

Rolul intelligence-ului în combaterea terorismului După atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, „nesiguranţa generalizată” sau „ameninţarea fără sfârşit” reprezintă provocarea majoră care caracterizează noua ordine mondială. Cum se distinge prietenul de duşman? Cum se delimitează teatrele de război? Cum se evaluează durata ostilităţilor? Pentru că atunci când inamicul este…
Vezi articol
Share

Determinism versus liber arbitru în psihologia terorismului

Considerații generale Actele de cruzime nediscriminatorie şi violenţele îndreptate împotriva civililor nevinovaţi, i-au determinat pe mulţi dintre cercetătorii în domeniul ştiinţelor socioumane să considere teroriştii ca fiind indivizi cu puternice tulburări psiho-comportamentale, incapabili de a se adapta la normele sociale şi funcţiona corespunzător în societate. Astfel, principalele direcţii de cercetare…
Vezi articol
Share

Cum negociem cu persoane supraîncărcate emoțional

În funcţie de relaţia anterioară dintre agresor şi victimele sale, situaţiile de criză cu luări de ostatici se clasifică în incidente „non-hostage” şi „hostage”. În incidentele non-hostage ostaticii sunt aleşi pe criterii afectiv-emoţionale şi sunt fie rude, prieteni, colegi sau angajatori ai agresorului, fie alte persoane care i-au cauzat acestuia…
Vezi articol
Share

Abordarea pragmatică a riscului biologic în laboratoarele de analize medicale

Riscurile biologice, deşi sunt invizibile, sunt extrem de periculoase, cu un impact deseori major în rândul populației. Pericolele biologice sunt acele pericole de origine biologică ce au efecte adverse atât asupra sănătății omului, cât și asupra mediului. Cele mai comune pericole biologice provin de la diferite bacterii infecțioase sau toxice,…
Vezi articol
Share

Suportul logistic al activităţii de intelligence – de la strategii de înzestrare la resursa umană

„Intelligence-ul reprezintă principalul efort de securitate naţională pentru România în perioada următoare.” Iulian Fota – consilier prezidenţial, 2008 În prezent confruntările dintre naţiuni, dar şi între acestea şi organizaţii nonstatale, se transferă din spaţiile clasice (terestru, aerian, naval) în spaţiul informaţional, caracterizat într-o măsură net superioară de complexitate, dinamică, relativitate…
Vezi articol
Share

Integritatea factorului uman – element cu potențial de criticitate în asigurarea protecției infrastructurilor vitale

Contextualizarea riscurilor şi ameninţărilor sociologice în societatea cunoaşterii Noţiunile de individ şi societate au o realitate inseparabilă. Socialitatea, din punct de vedere sociologic, reprezintă calitatea înăscută a oamenilor de a trăi în societate, ceea ce atrage după sine imposibilitatea abordării problematicii individualităţii separat de contextul social. Totodată o societate fără…
Vezi articol
Share

Securitatea alimentară: Potențialul agricol, componentă a securității naționale a României

Cu toate că au existat preocupări pentru starea de nutriţie a populaţiei încă din cele mai vechi timpuri, abia spre mijlocul secolului trecut s-au pus bazele ştiinţifice şi instituţionale ale politicilor alimentare şi nutriţionale contemporane. Politicile alimentare şi nutriţionale sunt reprezentate de o serie de obiective, priorităţi, norme şi decizii…
Vezi articol
Share