Odată cu apariția internetului, lumea virtuală a s-a extins cu o viteză extraordinară, devenind din ce în ce mai prezentă în viețile noastre. Milioane de oameni din lumea întreagă aleg, în fiecare secundă, să se refugieze pe internet: unii se joacă, alții se informează, cumpără sau vând diverse bunuri. Realitatea ne confirmă în fiecare clipă că viața noastră este interconectată cu mediul virtual.
Acesta este contextul care a permis apariția conceptului de monedă digitală, disponibilă oricui are un calculator conectat la internet. Este posibil să asistăm la apariția unei noi ere financiare, o revoluție, cea a criptomonedelor, monede care nu au legătură cu vreo bancă sau vreun guvern, ci sunt create de o comunitate în care oamenii se conectează la un server și își produc singuri banii. Toți cei care sunt conectați la sistem au drepturi egale, iar lipsa unei administrații centrale face imposibilă manipularea monedei prin inflație. Tot sistemul se bazează pe cripto grafie și matematică.
Criptomoneda reprezintă practica de a crea algoritmi dezvoltați în jurul ipotezelor computerizate, fiind răsplata celor care rezolvă niște ecuații matematice ce mențin rețeaua, transferurile și securitatea monedei. Tehnicile de criptare ale unei monede virtuale sunt utilizate pentru a reglementa generarea de unități monetare și pentru a verifica transferul de fonduri. Printre cele mai cunoscute monede virtuale sunt Bitcoin, Ethereum, Ripple, Litecoin și Dogecoin.
Inovație financiară revoluționară
Totul a început în 2008, cu o lucrare semnată sub pseudonimul Satoshi Nakamoto și distribuită printre pasionații de criptografie. În 2009 a fost creat programul pentru folosirea noii monede, aceasta valorând la momentul respectiv aproximativ 2 dolari. Unul dintre primii contribuitori și susținători ai criptomonedei și prima persoană care a tranzacționat Bitcoin a fost programatorul Hal Finney, iar ulterior, în 2010, programatorul Gavin Anderson a devenit principalul dezvoltator al rețelei Bitcoin.
Analiștii financiari au remarcat că apariția proiectului Bitcoin s-a produs la puțin timp după izbucnirea crizei economico-financiare (decembrie 2007). În momentul debutului crizei, când instituțiile financiare se prăbușeau și nimic nu mai părea stabil, moneda Bitcoin a căpătat anvergura unei monede internaționale.
La început, valoarea Bitcoin era negociată de utilizatori (cu cât intră mai mulți oameni în sistem, cu atât crește și valoarea monedei), aceasta întâmpinând numeroase cicluri spectaculoase de apreciere și depreciere, fapt ce i-a determinat pe unii sceptici să o considere o bulă speculativă.
Volatilitatea monedei este de aproape 7 ori mai mare decât cea a aurului și de 18 ori mai mare decât cea a dolarului. Fluctuațiile au creat un interes enorm pentru monedă în rândul afaceriștilor interesați de tranzacțiile de mare risc, iar analiștii cred că puterea de inovație a monedei va atrage și mai mulți adepți în viitor.
Două aspecte transformă moneda virtuală într-o opțiune tentantă:
– utilitatea ei ca modalitate de transfer, oferind o posibilitate foarte simplă și sigură de a transfera resurse financiare fără limite de spațiu și timp, cu viteze foarte mari și costuri extrem de reduse, în anumite situații chiar inexistente;
– promisiunea unor câștiguri speculative care nu se pot compara cu nimic din universul investițional clasic, fiind posibilă plasarea unei sume de ordinul miilor de dolari și obținerea unui câștig multiplicat de 10-100 de ori, în doar câteva zile sau luni.
Câștigurile imediate i-au determinat pe oameni să investească milioane de euro în aparatura care să genereze această monedă. Mai multe computere legate la rețea sau plăci grafice legate în linie au reprezentat soluția de decriptare a sistemului matematic care stă la baza Bitcoin.
Odată algoritmul rezolvat, în sistem este generat un nou Bitcoin, pragul până la care se poate ajunge fiind de maximum 21 de milioane de unități, estimat a fi atins în jurul anului 2100. Pe măsură ce trece timpul, cantitatea de monedă scade abrupt, algoritmul se auto-ajustează și generarea de monedă devine tot mai dificilă.
Pro și contra monedei virtuale
Deoarece sistemul nu este reglementat de un stat, iar guvernele n-au stabilit încă modalitățile de integrare în piață a acestei monede, în jurul Bitcoin planează încă semne de întrebare. Autoritatea Bancară Europeană, care reunește instituțiile de reglementare ale celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, i-a avertizat pe utilizatori că se expun unor riscuri semnificative dacă folosesc monede digitale precum Bitcoin, iar Rusia a declarat moneda ca fiind ilegală pentru că poate fi folosită la tranzacții ilicite, spălarea de bani sau finanțarea terorismului (prima piață de pe Darkweb, denumită Silk Road, a făcut posibilă tranzacționarea drogurilor cu Bitcoin, în 2011).
Specialiștii în domeniu consideră că prin reglementări clare ale Bitcoin un stat ar putea oferi o anumită garanție, însă nu va renunța la emiterea propriei monede care permite controlul pârghiilor economice, imposibil de acționat în momentul adoptării monedei virtuale.
În noiembrie 2013, în Congresul SUA au existat declarații care au susținut valoarea acestei inovații, dincolo de scopurile care pot fi nelegitime și care fac obiectul unor instituții specifice. Astfel, statele și guvernele ar avea de câștigat dacă ar dirija utilizarea monedei pentru a aduce un beneficiu general societății.
Faptul că moneda Bitcoin este deja tranzacționată pe diferite platforme, că oamenii o generează, o cumpără sau o vând, nu poate fi ignorat de instituțiile financiare.
În momentul în care se va ajunge la o rată de schimb mai stabilă față de monedele majore, se va putea vorbi mai mult de funcția de monedă decât de funcția de transfer de valoare. Până atunci există o acceptare tacită, având în vedere că pe internet sunt accesibile hărți cu zonele din lume unde se poate plăti cu monedă virtuală.
Se pot cumpăra mașini, case sau terenuri. Jeffrey Berns, milionar din industria criptomonedelor, a plătit 170 de milioane de dolari pentru o suprafață de 27.000 de hectare, aflată în deșertul Nevada, în apropierea giganților tehnologiei Google și Apple, pentru a construi un oraș în 2019. Noua așezare urmează să fie administrată prin intermediul tehnologiei criptomonedelor/ blockchain. În 2018, în Turcia, pentru transferul unui fotbalist s-a plătit în monedă virtuală.
Bitcoin în România
Pe harta celor care acceptă plata în Bitcoin se află şi România, moneda fiind utilizată din 2014 pe teritoriul ţării noastre. Primul restaurant din Europa de Sud-Est care a permis plata în monede virtuale a fost deschis în Bucureşti (Restaurantul „Conu’ Iancu“).
Banca Naţională a României (BNR) a transmis primul comunicat referitor la schemele de monedă virtuală şi la riscurile asociate acestora în data de 11 martie 2015. „Moneda virtuală nu este monedă naţională şi nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înţelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potenţiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării şi a supravegherii, spălarea banilor, finanţarea terorismului, volatilitatea preţului şi lipsa unei securităţi adecvate”. În acest sens, BNR „monitorizează evoluţia acestor scheme de monedă virtuală din perspectiva unor potenţiale riscuri asupra sistemului financiar”.
Potrivit băncii centrale, în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi în judeţele Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi au loc cele mai multe tranzacţii cu Bitcoin. În ţara noastră, platformele de tranzacţionare acceptă doar Bitcoin, şi doar rar Ethereum, monedele fiind ulterior schimbate în lei, euro sau dolari.
Un studiu al ING, realizat în 13 state europene (aprilie 2018), a clasat românii alături de turci şi polonezi printre cei mai importanţi deţinători de criptomonede raportat la totalul populaţiei acestor ţări.
Abstract
The cryptocurrency revolutionary world takes shape at a fast pace, with more and more users attracted by small transfer taxes and the possibility of immediate, speculative gains.
By understanding and trusting the use of virtual currencies, people will contribute to the decrease of Bitcoin volatility and to its stability, which along with certain financial regulations will trigger a general benefit to society.
Autor: Carmen Maria Cotan
