In formația se numără printre cele mai puternice arme ale secolului XXI. În era digitalizării și tehnologizării accelerate, organizațiile de intelligence din întreaga lume procesează constant cantități impresionante de informații. Principiul care a guvernat ani la rând activitatea serviciilor de intelligence a fost acela conform căruia un număr cât mai mare de unități informaționale generează în mod neechivoc o reprezentare comprehensivă a lumii.
În Statele Unite ale Americii, de exemplu, mai mult de 10% din populația țării deține un certificat de acces la informații clasificate. Cu toate acestea, culegerea agresivă de informații nu înseamnă că beneficiarii acestora sunt mai bine informați sau că elaborarea politicilor de securitate este mai eficientă. Dimpotrivă, colectarea excesivă de informații determină apariția fenomenului de supraîncărcare informațională (information overload) atât la nivel individual cât și organizațional și implicit o scădere a calității procesului decizional.
Povara datelor
Comunitatea de intelligence este în prezent inundată cu informații, iar această situație diminuează capacitatea de răspuns a organizațiilor care o compun. Copleșiți de volumul informațional, analiștii pierd din vedere aspecte de esență, element ce distorsionează ulterior produsele elaborate la nivelul organizației.
Conceptul de information overload (supraîncărcare informațională) a fost propus de Bertram Gross în lucrarea sa din 1964, „The Managing of Organizations” fiind popularizat de scriitorul și futurologul american Alvin Toffler în cartea sa, Future Shock (1970).
Cei doi susțin că supraîncărcarea informațională apare atunci când cantitatea de date introduse într-un sistem depășește capacitatea acestuia de a le procesa.
Conform teoriilor psihologiei moderne, creierul uman este capabil să proceseze o cantitate limitată de date, la un moment dat. Cu cât un individ încearcă se desfășoare mai multe sarcini simultan, cu atât eficiența cu care derulează fiecare sarcină în parte se diminuează. Fenomenul poartă numele de supraîncărcare cognitivă (cognitive overload). Psihologul Lucy Jo Palladino susține în lucrările sale că supraîncărcarea cu informații este de natură să producă stres, incapacitate de a lua decizii, dar și o eficiență scăzută a acestora. Această trăsătură inerentă psihicului uman are implicații în planul securității unui stat. Încercarea de a colecta cât mai multe informații afectează procesul de decizie din interiorul unei organizații de intelligence.
Impactul asupra organizației
Specialiștii susțin că fenomenul de supraîncărcare informațională se manifestă la nivel instituțional sub trei forme. În primul rând, dintr-o perspectivă simplistă, eficiența unei organizații este determinată de o agregare a abilităților individuale. Dacă fiecare membru al unui grup este supra solicitat de excesul de informații, organizația în ansamblul său nu poate funcționa eficient.
În al doilea rând, în procesul de colectare a unor cantități masive de informații, organizațiile de intelligence se pot confrunta cu dublarea datelor, aproape imposibil de prevenit, mai ales în cazul în care datele nu provin din surse primare de informații. Altfel spus, aceleași aspecte, aparent provenind din surse diferite, pot vicia procesul de luare a deciziei mai ales în virtutea principiului determinării credibilității unei informații pe baza numărului de surse independente care o confirmă.
Nu în ultimul rând, cel mai adesea organizațiile cad pradă complexității propriilor infrastructuri de colectare a informațiilor.
Probleme ignorate
Supraîncărcarea informațională este o problemă reală și serioasă, de altfel foarte greu de identificat și soluționat în lipsa capacității organizațiilor de a se autodiagnostica. Plecând de la premisa că liderii din cadrul unei organizații de intelligence au șanse mai mari de a-și păstra funcțiile sau de a fi promovați dacă organizația pe care o manageriază pare a-și desfășura activitatea cu succes, este de presupus că eforturile de creionare a unei imagini pozitive vor evita evaluările nefavorabile, în special din interior. Cu alte cuvinte aceștia sunt stimulați puternic să suprime evaluările negative și să ignore propriile neajunsuri.
În consecință, organizațiile de intelligence nu pot identifica sau rezolva cu ușurință supraîncărcarea informațională.
Cognitive overload
Studiile realizate arată că atât supraîncărcarea cognitivă (cognitive overload) cât și cea informațională de la nivel organizațional s-ar putea dovedi imposibil de combătut; soluția la oricare dintre cele două probleme o exacerbează pe cealaltă și ambele fenomene afectează capacitatea statului de a ține pasul cu realitățile zilnice și de a folosi informația pentru a menține o stare de securitate.
Dezvoltarea tehnologică și inovarea vor continua să accentueze supraîncărcarea informațională. Avantajele tehnologiei sunt imense și este necesar ca oamenii să învețe să facă față tehnologiei fără a fi copleșiți de ea.
Un exemplu îl constituie SUA. De la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, comunitatea americană de in formații s-a extins, iar 263 de organizații separate au fost create sau reformate. Cei circa 854.000 de ofițeri/persoane care dețin acces la materiale clasificate produc un număr covârșitor de informații, astfel încât Biroul Directorului Comunității Naționale de Informații nu mai deține o evidență a acestora. Agenția Națională de Securitate (NSA) interceptează și stochează zilnic 1,7 miliarde de e-mailuri, mesaje și apeluri telefonice.
Abstract
Information is one of the most powerful weapons of the 21st century. In the era of digitalization and galloping technology, intelligence organizations across the world face the challenge of processing vast amounts of data and information. However, this aggressive intelligence gathering does not necessarily imply better informed decision makers or effective security strategies and policies. On the contrary, excessive information collection may lead to information overload and a reduction of decision quality.
Autori: Luminiţa Lefter şi Mihaela Drăgolici
