Organizațiile criminale și-au extins treptat raza de acțiune la nivel internațional, adaptându-și în permanență modalitățile de maximizare a profiturilor obținute din acțiunile ilegale și exploatând oportunitățile oferite. Astfel, încheierea unor alianțe între grupările criminale, în vederea împărțirii piețelor și zonelor de influență, a fost favorizată de deschiderea granițelor interne ale Uniunii Europene, globalizarea economică și noile tehnologii.
Aceleași oportunități au condus la diversificarea activităților, dezvoltându-se legături între criminalitatea din sfera traficului cu droguri, a traficului de persoane și migrației ilegale, a criminalității informatice, traficului și contrabandei cu diferite mărfuri aflate sub o formă de control și spălării de bani.
Expansiunea crimei organizate constituie o amenințare la adresa tuturor statelor lumii, impunând analiză și evaluare, în vederea adoptării măsurilor adecvate și conjugate pentru limitare și combatere, la nivel internațional, european și național. Impactul este resimțit atât de economiile europene cât și de cea mondială, afectând în mod serios veniturile fiscale ale statelor.
Organizațiile criminale s-au dezvoltat considerabil, derulând activități în numeroase sectoare, atacând domenii din administrația publică, devenind astfel un actor economic, specializat în furnizarea diferitor tipuri de bunuri și servicii, îmbinând activitățile ilegale cu cele legale. Astfel, la nivelul Uniunii Europene a fost creat, încă din 2011, în cadrul ciclului de politici europene, proiectul EMPACT, care vizează principalele segmente infracționale din sfera criminalității organizate. Semnificativ este faptul că majoritatea acestor domenii infracționale importante reprezintă priorități și pentru Poliția Română.
Caracteristici ale criminalităţii organizate
Grupările criminale au o structură reticulară, un nivel ridicat de flexibilitate, mobilitate, și relaționare, fiind capabile să se infiltreze la nivel decizional în toate domeniile societății. Membrii grupărilor pot dezvolta relații de afaceri reciproc avantajoase cu profesioniști, care nu au în sine legături cu structura criminală.
În perioadele de criză, maximizarea profiturilor se realizează prin diminuarea costurilor și exploatarea noilor victime din rândurile migranților care caută condiții de trai și de muncă mai bune. Rutele europene, în special cele care traversează Balcanii de Vest, constituie axa centrală a traficului de persoane și droguri sau precursori, precum și a activităților de spălare a banilor provenind de la numeroase grupări criminale active în Europa.
Drogurile care au ca destinație Uniunea Europeană tranzitează rute în continuă schimbare, dar sud-estul Europei reprezintă una dintre principalele escale, inclusiv pentru migrația ilegală. Cocaina provenită din America Centrală și de Sud este distribuită în Europa prin porturile situate în nord-estul Europei, în Peninsula Iberică și la Marea Neagră. Grupările de criminalitate organizată folosesc laboratoare ilegale, situate în diferite zone ale Uniunii Europene, pentru transformarea substanțelor chimice legale în precursori de droguri sintetice și pentru producerea ulterioară a noilor substanțe psihoactive.
Organizațiile criminale transnaționale administrează traficul de persoane și organe umane, prostituția forțată, sclavia și crearea lagărelor de muncă. Traficul ilegal se realizează prin coruperea funcționarilor publici și obținerea accesului la informații confidențiale, obținerea de documente false, manipularea procedurilor de evidență publică și spălarea banilor. Informațiile obținute ajută grupările criminale să evite măsurile de combatere adoptate de autoritățile judiciare.
Utilizarea frauduloasă a Internetului permite crimei organizate să își extindă traficul ilegal cu substanțe psihoactive, bancnote false, produse contrafăcute și servicii, fiind evitată plata accizelor și altor impozite aplicate vânzărilor de produse autentice. De asemenea, prin contrafacerea diferitor tipuri de produse, de la bunuri de lux la cele de uz cotidian, este pusă în pericol sănătatea consumatorilor. Satisfacerea cererii de bunuri și de servicii se desfășoară prin cooperarea cu entități criminale sau non-criminale, pendulând în permanență între dimensiunea aparent licită a activităților desfășurate și folosirea de metode de intimidare și corupție, în vederea atingerii scopurilor ilegale. Organizațiile criminale implicate în contrafaceri și trafic cu astfel de produse sunt greu de identificat, din cauza acceptării de către populație a acestui tip de servicii. Capacitatea alarmantă de adaptare la noile tehnologii este evidențiată de criminalitatea informatică, care produce pagube economice și sociale din ce în ce mai însemnate, afectând milioane de consumatori. O altă caracteristică a grupărilor criminale o reprezintă legăturile tot mai strânse cu organizațiile teroriste și furnizarea reciprocă de servicii. Criminalitatea organizată profită de existența birocrației excesive, care poate descuraja activitatea economică legală și poate stimula corupția.
Tendinţe
În derularea diferitelor tipuri de trafic organizat de către grupările criminale sunt utilizate instituții bancare. Pentru urmărirea fluxurilor financiare și localizarea operatorilor financiari implicați, se impune coordonarea la nivel internațional a activității de investigare.
Criminalitatea organizată se manifestă în domenii noi, cum ar fi comerțul cu minerale rare, cu metale și depozitarea deșeurilor toxice, toate acestea cu efect negativ asupra piețelor legitime. În aceste cazuri este necesară monitorizarea fenomenului și identificarea zonelor de acțiune. Creșterea corupției sistemice din sectorul public va acționa ca impediment major pentru eficiență, investiții străine directe și inovare. Pentru protecția cetățenilor este necesară crearea unui sistem standardizat de acces la informații de interes public, care să funcționeze ca instrument de monitorizare și cunoaștere.
Pe fondul crizei economice și a costurilor ridicate pentru împrumuturile acordate de bănci, societățile ce se confruntă cu dificultăți economice sunt tentate să recurgă la organizații criminale pentru obținerea de fonduri destinate investițiilor, favorizând investirea în activități legale a banilor câștigați din activități infracționale. În lipsa voinței politice ferme la toate nivelurile, extinderea crimei organizate, a corupției și a spălării banilor va denatura ciclul economic legal, prin acumularea de fonduri și achiziții financiare ilicite. Existența transferurilor de sume mari în numerar din surse ilegale va constitui o cauză de îngrijorare în ceea ce privește aplicarea legii. Aceste operațiuni reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de repatriere a veniturilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.
Evoluțiile noilor tehnologii și a metodelor de plată vor favoriza, în aceeași măsură, dezvoltarea și diversificarea acțiunilor grupărilor organizate.
Elemente definitorii ale crimei organizate manifestate în România
La nivel național criminalitatea organizată se manifestă în majoritatea sectoarelor vieții economice și sociale, încercând controlarea unor zone și piețe financiare, precum și infiltrarea în economia reală prin folosirea intimidării și coruperii în scopul obținerii de profit și influență. Deschiderea frontierelor în regiune a facilitat circulația persoanelor, mărfurilor și capitalurilor.
Grupurile crimei organizate au acționat prin crearea de noi ramificații în state din Europa, America, dar și Asia, Africa și Australia precum și prin dezvoltarea de relații cu infractorii autohtoni. Grupările criminalității organizate din România, fără a fi esențial diferite ca mod de organizare și acțiune de cele internaționale, au câteva trăsături specifice: au o specializare și acționează pe anumite segmente infracționale; modul lor de organizare este preponderent de tip „celulă”; acționează în zone geografice prestabilite; au mobilitate în identificarea de noi țări unde își pot derula activitățile infracționale; au preocupări permanente în identificarea unor noi moduri de operare și în reorientarea către noi sfere infracționale; utilizează produsul financiar obținut pentru realizarea unor noi activități infracționale; se ocupă cu spălarea banilor și reinvestirea lor în activități legale; recrutează cu ușurință noi membri pentru înlocuirea celor vechi din structura grupării; cele care activează în sfera criminalității economico-financiare vizează toate segmentele societății, utilizând toate instrumentele financiare disponibile și chiar lacunele legislative; în exterior, organizațiile din România sunt cunoscute, în principal, pentru activitățile din sfera traficului de persoane, criminalității informatice și traficului de droguri.
Particularităţi
În domeniul traficului de persoane, județele din Moldova sunt mai expuse, din cauza nivelul de trai scăzut și a ratei crescute a șomajului. Victimele, destinate traficului intern și extern, sunt în special minore și provin din familii dezorganizate, cu un nivel precar de pregătire.
Se înregistrează o presiune pe granița de sud a României – segment al rutelor est-europene și balcanice pentru imigranții proveniți din spațiile Orientului Mijlociu, urmare a tensiunilor generate de „Primăvara arabă”. Tentativele de intrare în țară ale grupurilor de cetățeni tunisieni, algerieni și marocani, pe linia sudică, inclusiv la Marea Neagră, le-au devansat pe cele aparținând moldovenilor și turcilor. Se conturează o nouă rută, la nivelul județelor Caraș-Severin și Timiș, cu destinația Ungaria. Traficul de migranți reprezintă o amenințare importantă la adresa statelor, riscurile asociate acestui fenomen având implicații sociale, economice și de securitate.
Fluxurile migratorii ilegale au fost generate de accentuarea dislocării populației din zonele afectate de conflictele armate din Siria și Irak. Direcțiile de deplasare au fost înspre Turcia, estul și centrul Europei, via Balcani. România continuă să reprezinte o țară de tranzit pentru imigranții ilegali. Au fost identificate trei rute principale care afectează sau pot afecta țara noastră, respectiv cele care trec prin Turcia, Serbia și Ucraina. Întrucât cele mai active grupări specializate sunt formate din cetățeni turci, bulgari și români, rutele utilizate tranzitează Bulgaria și România, generând o presiune constantă la frontierele turco-bulgară și bulgaro-română. Tranzitarea României se realizează prin două metode distincte: migranții care intră legal pe teritoriul țării, în baza vizelor de scurtă ședere, încearcă să traverseze fraudulos frontiera româno-ungară, fără solicitarea protecției statului român; cei care pătrund ilegal pe teritoriul național și solicită protecția statului român numai în cazul în care sunt depistați.
Poziția la frontiera externă a Uniunii Europene și diferențele mari de prețuri la unele produse accizabile constituie un teren prielnic pentru dezvoltarea contrabandei. Frontiera terestră cu state care nu fac parte din Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate pentru grupările infracționale care se ocupă de contrabanda cu țigarete. Deschiderea la Marea Neagră este folosită de criminalitatea organizată pentru contrabanda cu produse contrafăcute provenite din Asia. Zona liberă a Dunării este exploatată pentru contrabanda cu produse petroliere care sunt valorificate, ulterior, pe teritoriul național, cu documente false.
Evaziunea fiscală se manifestă pe întreg teritoriul României, în special în zona marilor centre urbane unde se concentrează un număr mare de societăți comerciale care tranzacționează produse provenite din China sau Turcia. Multe din aceste acte de comerț sunt ilegale.
Zonele comerciale ale Bucureștiului, unde sunt concentrați cetățeni străini, sunt generatoare de criminalitate organizată, nu doar prin prisma infracțiunilor economico-financiare, ci și prin cea a violenței provocate de conflictele pentru supremație. România va continua să fie un spațiu preferat de rețelele specializate de criminalitate organizată din statele UE și non-UE pentru reciclarea banilor, gestionarea deșeurilor, producerea energiei electrice sau termice din surse regenerabile, jocuri de noroc, creditarea propriilor firme prin bănci din paradisuri fiscale, achiziții cu fonduri în numerar și cesionări fictive. Toate aceste infracțiuni alimentează economia subterană, care se dezvoltă dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale ce produc o masă monetară necontrolată. Pe teritoriul României activează mai multe fundații, asociații, organizații, care desfășoară diverse activități de strângere de fonduri (sub formă de donații), care pot avea legătură cu acțiunile de propagandă în vederea susținerii fundamentalismului islamic.
Criminalitatea informatică își continuă tendința ascendentă, existentă și la nivel internațional. România este, în continuare, o țară furnizoare de criminalitate cibernetică, în domeniile fraudelor informatice, fraudelor cu cărți de credit, dar și a atacurilor informatice. Principala direcție înregistrată în ultima perioadă este cea a atacurilor informatice, România fiind țară de lansare, „infrastructură”, dar și țintă. Tendințele internaționale și noile moduri de operare își găsesc imediat loc și în România, putând exemplifica hacker-ismul, rețele de botnet, malware financiar și ransomware.
România este inclusă în ruta de trafic a drogurilor, devenind un teritoriu de stocare, livrare și consum de droguri. Metodele de traficare se schimbă și se adaptează rapid, testând astfel capacitatea de reacție a sistemului judiciar de control al drogurilor. În marile centre urbane și universitare din București, Cluj, Iași, Constanța, Timișoara, se observă o intensificare a consumului de droguri. În aceste zone autoritățile derulează activități de constatare și prevenire a traficului și consumului de droguri, în care sunt implicați cetățeni români sau străini. Cetățenii români sunt racolați pentru a sprijini sau derula activitățile ilegale de „cărăușie”, fiind preferați datorită apartenenței țării noastre la spațiul comunitar. Românii, în multe cazuri cunoscători de limbi străine, sunt motivați financiar sau constrânși prin șantaj. România reprezintă o alternativă viabilă pentru introducerea cocainei în Europa. Crima organizată profită de facilitățile oferite de Portul Constanța și de influența pe care o au elementele infractoare asupra administrației, organelor de control și entităților economice din porturi de la Marea Neagră. De asemenea, în ultima perioadă, pe teritoriul României a fost constatată o creștere semnificativă a culturilor de cannabis, indoor și outdoor.
Abstract
Organized crime networks have extended their range worldwide, constantly adapting the ways and means of maximizing their illegal gain and taking advantage of the new opportunities. EU borders policy, world economy expansion, and new technologies have helped different organized crime groups to build ties and slice the markets.The same opportunities have led to new sort of activities and new ties between different illegal groups involved in drugs and human trafficking, smuggling and money laundering.
Organized criminal groups are highly flexible and mobile, with networking abilities, capable of infiltrating all decisional levels in a society. Migrant crisis has been seen as a way of maximizing financial gains. Forced prostitution and slavery are also a part of organized crime. The illegal use on the Internet favors the expansion of different types of trafficking, including drugs, fake money, counterfeit goods. Legal taxes are by-passed.
Transactions with rare earth elements and toxic waste are some of the new fields explored by organized crime, with negative effects on legal markets. Amid the economic crisis, companies are forced to accept loans from organized crime groups, helping thus black money to reach legal business. Romanian organized crime groups are not substantially different from their foreign counterparts. Particularities could, though, be spotted on human, drug and migrant trafficking as well as on cybercrime.
Autor: Chestor de poliție Virgil Spiridon
