Am început să stăpânim focul, apoi sute de mii de ani nu s-a întâmplat nimic deosebit. Acum câteva zeci de mii de ani a apărut arcul cu săgeți, ulterior roata, iar sute de generații ale strămoșilor noștri nu sesizau vreo schimbare pe parcursul vieții lor. Dar apoi… lucrurile au început să se schimbe.
Au apărut și s-au stins civilizații umane, rămânând în urma lor doar vestigii tehnologice și culturale. Micile, dar multele invenții și descoperiri, au influențat categoric destinele oamenilor.
Curba dublării cunoștințelor
Este clar că nu poate fi cuprinsă în câteva rânduri toată istoria științifică a omenirii, iar orice încercare doar de enumerare pe o pagină a lungului șir de invenții importante, cuprinse între roată și stația spațială, va fi sortită eșecului.
Americanul Richard Buckminster Fuller, un strălucit arhitect, teoretician al sistemelor, autor, designer, inventator și futurolog, a cărui biografie poate fi o lectură captivantă, a creat „Curba dublării cunoștințelor”. El a observat că până în anul 1900 omenirea își dubla cunoștințele la fiecare sută de ani. Până la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial rata dublării scăzuse la 25 de ani. Rata dublării este variabilă pentru diferite tipuri de cunoștințe. De exemplu, cunoștințele în nanotehnologie se dublează la fiecare doi ani, iar în medicina clinică, la fiecare 18 luni. Dar, în medie, cunoștințele omenirii se dublează la 13 luni. IBM apreciază că odată cu intrarea în deplină funcțiune a IoT “Internet of Things” rata de dublare va scădea la 12 ore.
Avalanșa tehnologiei
În ultimii ani am fost bombardați cu anunțuri referitoare la tehnologii care ar urma să ne schimbe viața: printarea 3D a aproape orice, mașinile care se conduc singure, fuziunea la rece, efectuarea unor corecții genetice, proiectul genomul uman, proiectul Google de a virtualiza lumea (Virtual Reality), realitatea augmentată, crearea de exoschelete, medicina regenerativă, criptografia cuantică, dispariția bancnotelor, rachete spațiale reutilizabile, pre-detecția cancerelor și vindecarea lor, Internet of Things, sistemul 5G, securitatea informației, criptarea datelor vehiculate în mediul internet și a tranzacțiilor bancare etc. Dar mai presus de toate acestea, cel mai des vehiculată este Inteligența Artificială (IA).
Iluzia umanității
Dar IA nu este numai o tehnologie. Poate fi asemuită cu o substanță utilizată în industria alimentară, și anume acidul glutamic. Acesta este un aminoacid care poate fi sintetizat în organismul uman și este cel mai comun neurotransmițător din Sistemul Nervos Central. De asemenea, este responsabil pentru cel de-al cincilea gust, denumit UMAMI, descoperit după dulce, amar, acru și sărat. Această substanță este de fapt un potențiator de gust. Adică face ca gustul unei cantități infime de aliment să ne explodeze în gură. Din această cauză, producătorii de alimente l-au introdus pe scară largă în mai toate alimentele pe care le cumpărăm. Puteți verifica ușor lista aditivilor din alimentele consumate, iar în intervalul E600-E699, în care se încadrează potențiatorii de gust, veți găsi cu siguranță și acidul glutamic sau sărurile derivate (E620-E625).
Analogia este cât se poate de justificată. Dacă un amestec dintre orice aliment și acidul glutamic devine irezistibil, tot astfel combinația dintre tehnologie și IA devine super- tehnologie. Pentru că IA și-a câștigat rolul de potențiator de tehnologie. Practic nu mai există domeniu de cercetare sau activitate umană în care IA să nu asiste. Aici exemplele abundă: asistența juridică, recunoaștere facială, proiectare, arhitectură, management de orice fel, design, securitate cibernetică, medicină, investiții financiare, comerț etc., iar în toate aceste domenii cei mai buni specialiști umani sunt deja surclasați. Deja IA compune muzică, creează rețete culinare, conduce autoturisme prevenind accidente pe care oamenii nu le pot anticipa și chiar recrutează oamenii cei mai potriviți pentru posturi vacante.
Azi nu mai putem face diferența între un interlocutor uman și IA. Nu mai putem să ne dăm seama dacă la celălalt capăt al „firului” se află un operator uman sau un robot (chatbot, cum deja a intrat în limbaj). Ba chiar roboții au fost programați să se bâlbâie sau să ezite pentru a crea iluzia existenței interlocutorului uman.
Și apropo de limbaj, engleza nu mai este demult o limbă străină care să nască dispute naționaliste. Pe mai tot mapamondul este de la sine înțeles că dacă vrei să te descurci, atunci trebuie să știi engleza. Iar acest lucru nu s-a întâmplat ca urmare a vreunei invazii culturale sau conspirații mondiale, ci a decurs aproape natural pentru că engleza este limba care înlesnește accesul la informație și tehnologie, este limba omniprezentă a internetului.
Drept dovadă este argumentul că aproape nu mai există azi în lume vreo conferință, prezentare, expoziție sau seminar (cu caracter internațional) în care limba de prezentare să nu fie engleza.
Ostaticii viitorului
Revenind la viteza apariției noilor tehnologii, devine evident că vom fi martorii unor schimbări profunde în viețile noastre. Nu cu mulți ani în urmă am părăsit lumea analogică și, de abia intrați în universul digital, constatăm că ritmul este galopant. Aproape nimeni nu mai scoate poze pe hârtie, iar evoluția fotografiei și televiziunii digitale depășește deja rezoluția de percepție a ochiului uman. În același timp, putem observa că cei mai în vârstă, care deși au fost contemporani cu aceste schimbări, au dificultăți mari când vine vorba de lucruri care sunt banale pentru un copil de 8 ani, cum ar fi de exemplu setarea canalelor la un SmartTV, nu mai vorbim de conectarea WiFi a acestuia.
Ritmul schimbării tehnologice s-ar putea să fie atât de rapid încât să depășească capacitatea omului de adaptare la noile tehnologii. Și nu este vorba numai despre capacitatea de a utiliza o tehnologie, ci mai ales despre depășirea mentalităților cu privire la folosirea acesteia în domenii cum ar fi sănătatea sau educația. Este suficient să punem doar o întrebare referitoare la renunțarea învățării scrisului de mână la școală în detrimentul tastării (ca o consecință a tehnologiilor înlocuitoare) și vom declanșa controverse uriașe în societate. Spre exemplu Finlanda, care are unul dintre cele mai evoluate sisteme de educație din lume, a renunțat la această obligativitate. Paradoxal, nu ar fi exclus ca, în viitor, copiii să fie învățați de către roboți să scrie de mână.
Nu este exclus ca tehnologiile viitorului să intre în conflict cu programarea noastră genetică și să ne rescrie necesitățile fiziologice, sociale și cognitive. Este suficient să privim oamenii, cel mai elocvent, în metrou, unde 8 din 10 butonează sau vorbesc la telefonul mobil și poate doar unul dintr-o sută mai citește o carte. De asemenea, nu va fi exclus ca, accidental sau nu, un suflet sau o conștiință artificială sa prindă viață. Până atunci, însă, Sophia, celebrul robot umanoid, a devenit cetățean al Arabiei Saudite.
Prin prisma acestei abordări, lucrurile nu se mai tranșează în bine și rău, nimeni nu știe cu adevărat unde începe „zona întunecată”. Tehnologia devine o sabie cu două tăișuri, unul care ne ajută să ne atingem dezideratele (eventual timp și sănătate), iar celălalt care ne împiedică să ne urmăm cursul firesc. Căci tehnologia este o cale, nu un scop în sine. De aceea doar educația ne poate ajuta să nu devenim ostaticii viitorului super-tehnologizat în care vom trăi doar pentru ca ne-am născut. Privind din nou la graficul lui Fuller, am putea trage concluzia că nu mai avem mult timp să învățăm să ne trăim natural restul posibilelor noastre vieți artificiale.
Din iureșul tehnologiilor care cresc exponențial, trebuie identificate în mod direct și contracarate vulnerabilitățile la adresa securității naționale a României și a cetățenilor ei, Serviciul Român de Informații fiind una din instituțiile statului responsabile de această misiune. Institutul pentru Tehnologii Avansate, centrul de cercetare-dezvoltare specializat al SRI, este principalul responsabil pentru furnizarea celor mai noi tehnologii zonei de intelligence și identificarea soluțiilor pentru a înlătura riscurile tehnologice provenite din toate domeniile tehnice. De asemenea își propune permanent să mențină specialiștii proprii la un nivel superior de pregătire profesională, astfel încât aceștia să fie la zi sau, de ce nu, chiar cu un pas înainte în domeniile tehnice în care activează.
Abstract
Human knowledge doubles every 13 month. IBM forecast is that an ubiquitous Internet of Things could decrease the rate of this process to 12 hours. There are very few research fields unassisted by Artificial Intelligence. We find AI in face recognition, industrial or civil design, management, cybersecurity, medicine, finance and so on.
New technologies have their weak points and they can put national security at risk. Romanian Intelligence Service is comitted to repel any threat induced by these new technologies.
Autori: Andrei Oprina şi Valentin Petre
