Analiștii de informații joacă un rol-cheie în cadrul comunităților moderne de intelligence, prin capacitatea de a articula cunoașterea obținută din toate categoriile de surse și de a o plasa într-un context ce prezintă utilitate pentru factorii de decizie, oferindu-le înțelegerea, perspectiva și previziunea asupra unor teme relevante pentru protejarea și promovarea intereselor naționale de securitate.
Adesea, activitatea de analiză de informații este comparată cu identificarea și asamblarea pieselor unui puzzle; perspectiva analitică oferă o înțelegere a imaginii de ansamblu, chiar și atunci când unele dintre piesele puzzle-ului lipsesc.
În Serviciul Român de Informații, analiza a fost prezentă încă de la înființarea instituției, la 26 martie 1990. Printre elemente primei organigrame (Structura organizatorică, efectivele și finanțarea SRI au fost stabilite prin Decretul CPUN nr. 29 din 14 mai 1990) s-a regăsit un sector de analiză și sinteză responsabil de elaborarea documentelor de informare a factorilor de decizie în stat. Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, mărturisește într-o lucrare cu caracter memorialistic că s-a implicat nemijlocit în constituirea nucleului de sinteză din cadrul SRI, a cărui conducere i-a încredințat-o lui Nicolae Anghel, un fost coleg „extrem de exigent la cuvântul scris și la selecția temelor” (Lavinia Betea, Virgil Măgureanu, „Ce s-a întâmplat de fapt. Un dialog despre perioada postdecembristă”).
Bazele analizei de informații
În primul an și jumătate de existență, în absența unui cadru normativ în domeniul său de activitate, SRI a întâmpinat dificultăți majore nu doar în operaționalizarea activităților de culegere, verificare și prelucrare a informațiilor, ci și a celor de analiză și valorificare. Acestea au funcționat la un nivel incipient până la momentul adoptării Legii nr. 51 privind securitatea națională a României (29 iulie 1991), respectiv a Legii nr. 14 privind organizarea și funcționarea SRI (24 februarie 1992).
Legea nr. 51/1991 a definit, în premieră, amenințările la adresa siguranței naționale și a nominalizat explicit beneficiarii cărora organele de stat abilitate să desfășoare activitate de informații pentru realizarea securității naționale le pot comunica informații din aria lor de competență. Încă din această etapă, prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale prin informare a devenit misiunea de bază a SRI, pentru îndeplinirea căreia au fost puse, gradual, bazele analizei de informații. În anii de debut ai noii instituții de informații, caracterizați printr-o instabilitate accentuată a mediului intern de securitate, principalul beneficiar a fost președintele, care primea informări scrise aproape zilnic. În volumul amintit anterior, Virgil Măgureanu arată că directorul SRI îi prezenta președintelui și informări verbale, de cele mai multe ori din proprie inițiativă, atunci când aprecia că unele subiecte se impun a fi aduse în atenția celui mai înalt factor de decizie în stat.
Structura organizatorică intrată în vigoare în martie 1993 (prin primul Regulament de Funcționare al SRI aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării/CSAT) a inclus o unitate centrală responsabilă de activitatea de analiză și sinteză (alături de alte 27 de unități centrale organizate, în funcție de tipul activității și dimensiune, ca diviziuni, formațiuni, centre sau grupuri). În plan teritorial, la nivelul celor 40 de Secții Județene de Informații au fost constituite birouri corespondente unității centrale de profil. În 1994 a fost operaționalizată prima bază de date funcțională a Serviciului.
Volumul documentelor de informare puse la dispoziția beneficiarilor legali a crescut de la un an la altul, după cum reflectă rapoartele prezentate Parlamentului, referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ce revin, potrivit legii, SRI, pentru realizarea siguranței naționale. Exemplificativ, primul raport de activitate (pentru perioada octombrie 1993 – septembrie 1994) a evidențiat că numai pe linie de contraspionaj au fost elaborate peste 800 de materiale de informare adresate CSAT, prim-ministrului, președinților celor două camere ale Parlamentului, Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI (înființată în iunie 1993), Ministerului Afacerilor Externe, ministerelor economice și secretariatelor de stat.
Așa cum remarca fostul director al SRI din perioada 2001 – 2006, Radu Timofte, în lucrarea „Lungul drum al serviciilor secrete către democrație”, relația dintre furnizori și beneficiari – cei care culeg și evaluează informațiile și cei care le utilizează în elaborarea politicilor de stat – a evoluat gradual. Acuratețea și continuitatea informării au determinat modificări în sens pozitiv ale atitudinii beneficiarilor.
În 1996 unitatea centrală pentru analiză și informare a fost reconfigurată. În coordonarea acesteia, a demarat un proces de reorganizare a componentei analitice a Serviciului și a fost elaborată o primă reglementare a procesului de informare a beneficiarilor, responsabilitate trasată analiștilor – ofițeri specializați. Norma a definit etapele valorificării informațiilor și a instituit o tipologie a documentelor de informare destinate beneficiarilor externi ai SRI.
Structurarea pe categorii de beneficiari a documentelor de informare atestă respectarea principiului nevoii de a ști și preocuparea de a stabili, pentru fiecare document de informare, destinația optimă prin raportare la finalitatea vizată: remedierea aspectelor problematice semnalate.
O identitate profesională proprie
Evaluarea retrospectivă a evoluției Serviciului în mandatul directorului Costin Georgescu a evidențiat că la nivelul anului 1997 preocupările și demersurile de ordin analitic erau insuficient adaptate la evoluțiile riscurilor și amenințărilor la adresa siguranței naționale, îndeosebi a celor cu manifestări atipice. SRI resimțea efectele lacunelor și inadvertențelor cadrului normativ și doctrinar din domeniul său de activitate. Pentru acoperirea deficitului de reglementare, serviciul și-a consolidat constant capacitatea conceptuală, fiind derulată „o veritabilă muncă de pionierat mai ales pe coordonatele analizei de siguranță națională”, după cum reiese din „Raportul referitor la îndeplinirea atribuțiilor ce revin, potrivit legii, SRI, pentru realizarea siguranței naționale (iulie 1999 – decembrie 2000)”.
În scopul asigurării unui flux continuu și oportun de informații de securitate națională destinate factorilor de decizie în stat, s-au prioritizat reflectarea anticipativă în informare a evenimentelor, stărilor de fapt și fenomenelor de natură să inducă efecte în planul siguranței naționale, precum și extragerea tendințelor relevante din evaluările realizate și transformarea lor în instrumente de orientare a activității de culegere a informațiilor.
Acoperirea cerințelor beneficiarilor prin diversificarea plajei de documente difuzate (estimări pe termen lung și analize de risc) și prin creșterea calității acestora a constituit o preocupare instituțională constantă. Treptat, în interiorul Serviciului s-a coagulat o „breaslă” analitică cu o identitate profesională proprie, având un rol tot mai pregnant în ciclul activității de informații.
Strategia de acțiune pe termen scurt și mediu a SRI, adoptată în 2001, la inițiativa directorului Alexandru Radu Timofte, a inclus printre obiective creșterea rolului analizei specializate de siguranță națională pe toate palierele funcționale.
Încă de la înființare SRI și-a concentrat eforturile pe dimensiunea preventivă, în ansamblul căreia informarea factorilor de decizie în stat – „expresia concretă a menirii esențiale a unui serviciu de informații” – a constituit prioritatea absolută. Pentru optimizarea relațiilor cu beneficiarii, în paralel cu eforturile de anticipare și acoperire a necesităților de informare, în conformitate cu nevoia de a ști, Serviciul a căutat cele mai potrivite modalități de comunicare curentă. Prin extinderea procesului de analiză la toate eșaloanele, s-a realizat o mai bună corelare a informării cu nevoile beneficiarilor legali, simultan cu asigurarea oportunității documentelor transmise.
Procesul analitic a fost organizat conform exigențelor ce guvernează activitatea serviciilor similare din comunitatea euro-atlantică, referitoare la: obiectivitatea demersului analitic – evaluarea unei situații strict în raport cu relevanța pentru securitatea națională ori pentru promovarea intereselor de securitate; adecvarea conținutului documentului de informare la necesitățile de cunoaștere și competențele beneficiarilor; argumentarea factuală a concluziilor analitice, cu asigurarea protecției mijloacelor și metodelor de obținere a informațiilor.
Preocuparea pentru calitatea produselor analitice s-a materializat într-o mai bună integrare a surselor utilizate, diversificarea tipurilor de documente de informare și în optimizarea relaționării și feedback-ului în raport cu beneficiarii de nivel central și local.
Standardizarea analizei
Viziunea Strategică 2007-2010 a inclus, printre obiectivele procesului de transformare instituțională demarat de directorul George Cristian Maior, consolidarea capabilităților de analiză. Concomitent cu îmbunătățirea capacității de prognoză pe termen scurt și mediu și dezvoltarea analizei strategice, au fost optimizate mecanismele de sprijin al deciziei în stat, printr-o mai bună informare a beneficiarilor.
Dimensiunea analitică a procesului de intelligence a beneficiat de o atenție prioritară, atât pe dimensiunea de analiză de informare, cât și pe cea de analiză operațională, prin introducerea, în anul 2008, a funcției de analist operativ.
Noua organigramă, adoptată în același an, a avut la bază principiul „pilonilor de activitate”, validat în cadrul unor structuri omoloage din state cu tradiție democratică; în cadrul pilonului „informații, operațiuni, analiză și planificare”, au fost grupate unitățile centrale operative cu sarcini privind: planificarea strategică; analiza informațiilor de securitate națională obținute din surse secrete și deschise ori rezultate din activitățile de colaborare internă și internațională; informarea beneficiarilor legali.
În 2009 a demarat procesul de standardizare a analizei informațiilor în SRI, prin dezvoltarea și operaționalizarea unor concepte și metodologii analitice similare celor folosite de alte servicii din comunitatea euro-atlantică. Dezvoltarea instrumentarului conceptual și metodologic a fundamentat elaborarea primului Ghid al analistului SRI. Concomitent, au continuat preocupările de consolidare a expertizei profesionale a analiștilor, atât prin activități de formare și perfecționare de tip formal – module de pregătire specializată, participare la cursuri, stagii de documentare, cât și informal – schimburi de experiență și bune practici, inclusiv în activități de cooperare internă și externă. Totodată, a fost optimizată activitatea de informare a beneficiarilor de nivel local și a fost îmbunătățită calitatea documentelor de informare, cu accent pe componenta de evaluare și prognoză a informării.
Viziunea Strategică 2011- 2015 „SRI în era informațională” a inclus, printre reperele procesului de modernizare instituțională, consolidarea performanței operaționale și analitice prin integrarea noilor tehnologii și îmbunătățirea relației cu beneficiarii. În domeniul analitic, au fost consolidate capacitățile de analiză operațională – ca suport decizional pentru domeniul informații-operațiuni – atât la nivelul unităților centrale, cât și al unităților teritoriale. Cooperarea dintre zona de analiză și cea informativ-operativă a fost consolidată în formate de lucru colaborativ, de tip task-force, pentru gestionarea eficientă a problematicilor de securitate din responsabilitatea Serviciului.
Un ghid pentru beneficiarii de informații
Procesele de standardizare a analizei informațiilor au continuat, iar documentele de informare au fost particularizate în acord cu nevoile beneficiarilor, concomitent cu diversificarea tematicii abordate și accentuarea dimensiunii anticipativ-preventive. Dimensiunea de analiză a primit un input consistent din zona OSINT (Open Source Intelligence), un domeniu în continuă dezvoltare, care și-a adaptat constant produsele și serviciile la nevoile beneficiarilor, precum și din activitatea de cooperare externă în domeniul analizei, în format bi- și multilateral.
Serviciul și-a dezvoltat gradual o politică de inițiere a relaționării cu noii beneficiari. A fost instituită practica furnizării la instalarea în funcție a Ghidului beneficiarului, în care sunt prezentate principalele repere ale cooperării interinstituționale, rolul instituției de informații și regulile ce se impun a fi respectate. De asemenea, sunt transmise documente de punere în temă în legătură cu principalele evoluții înregistrate în domeniile aflate în competență, inputul informațional preliminar având un rol important în setarea parametrilor relaționării.
Beneficiarilor legali din plan local au început să le fie semnalate evoluții relevante ale mediului de securitate intern și internațional cu impact la nivel național/comunitar, precum amenințarea cibernetică sau fenomenul terorist, inclusiv pentru dezvoltarea culturii de securitate a acestora.
Reformarea modului de organizare și funcționare a analizei, în 2013, a consacrat statutul acesteia de palier fundamental al activității SRI, alături de palierul informativ-operativ, cele două fiind interdependente funcțional. Opțiunea pentru două categorii de analiști – analiști operativi și analiști de prognoză și informare – a fost reevaluată, în urma unui proces de pilotare fiind adoptată, în 2014, decizia de constituire a unui corp unic, având atribuții pe ambele dimensiuni ale activității de analiză. Noua formulă de organizare a analizei a sporit obiectivitatea proceselor analitice și a consolidat expertiza analiștilor. Pentru perfecționarea resursei analitice, au fost reconfigurate formatele de pregătire dedicate.
În relația cu beneficiarii legali, racordarea la era informațională s-a concretizat decembrie 2014, prin operaționalizarea unui un sistem informatizat de transmitere a informărilor – LiveIntelligence, care oferă avantaje atât în planul operativității actului de informare, cât și în cel al securizării conținutului clasificat; proiectul a fost extins inclusiv în relația cu beneficiarii locali, permițând monitorizarea impactului generat de informări, ca indicator de performanță.
Inputurile pilonului analitic au cunoscut îmbunătățiri atât de ordin cantitativ, cât și calitativ (integrarea informațiilor din surse deschise și dezvoltarea secvenței de analiză strategică), cu efecte pozitive în multiple planuri: alimentarea fluxului de informare a beneficiarilor cu produse integrate, în acord cu prioritățile din responsabilitatea acestora; mai buna racordare la nevoile de informare, inclusiv prin raportarea la agenda publică de securitate.
Intelligence în serviciul cetățenilor
În 2015, a demarat implementarea Strategiei de Informații „Intelligence în serviciul cetățenilor”, având drept dimensiuni centrale consolidarea parteneriatului cu cetățenii, misiunile fundamentale de intelligence și optimizarea proceselor organizaționale. În domeniul analizei și informării, o direcție principală de acțiune a constituit-o creșterea nivelului de convergență între palierele analitic și operativ, la nivelul întregului Serviciu.
Un nou pas în optimizarea capacității SRI de a contribui eficient la susținerea actului de decizie în stat, setată ca prioritate instituțională, a fost inițiat în 2018, prin dezvoltarea unui nou mecanism de relaționare cu beneficiarii legali, informarea de tip briefing. Prezentarea orală a evoluțiilor asociate unor teme punctuale de interes din perspectiva securității naționale și a impactului previzionat al acestora oferă, suplimentar, avantajul identificării priorităților factorilor decizionali și racordarea actului de informare la acestea.
În același an, analiza din Serviciu a operaționalizat proiectele analitice, în care integrează date din toate categoriile de surse, accentuând perspectiva strategică și transversală, și a configurat rețelele de experți. Abordarea analizei de risc pe baze sistematice, în baza unei metodologii proprii, va ocupa un loc tot mai important în activitatea analiștilor.
Din perspectivă organizațională, anul 2019 a marcat cea mai profundă schimbare de arhitectură structurală și filosofie de lucru a Serviciului de la momentul înființării – prin implementarea proiectului de reorganizare pe criterii regionale/REGIO. În cadrul acestuia, cele 41 de direcții județene de informații au fost desființate, fiind înființate 11 direcții regionale de informații. Esența reformei a reprezentat-o abordarea transversală a amenințărilor la adresa securității naționale și gestionarea integrată a resurselor informaționale. Alături de analiza de informații, analiza de date a dobândit un rol tot mai important în întregirea cunoașterii.
Operațiunile pe primul loc
Viziunea de transformare a Serviciului asumată de directorul Eduard Hellvig a stat la baza Strategiei de Transformare a SRI pentru perioada 2020-2025, având drept motto „operațiunile pe primul loc” și ca obiective principale creșterea eficienței operaționale, îmbunătățirea vitezei de reacție, consolidarea culturii organizaționale și asimilarea tehnologiilor de ultimă generație (Eduard Hellvig, Prin ochii mei. SRI 2015-2023). A fost adoptată Strategia de Informații 2020 – 2024 „Cunoaștere pentru o Românie rezilientă”. Procesul de inovare organizațională a continuat cu proiectul de reorganizare a unităților centrale/CENTRIO, atât a celor informativ-operative și de analiză, cât și din zonele tehnică, de suport și funcțională.
Evoluția riscurilor de securitate la nivel național, regional și global a impus SRI transformări și adaptări constante, inclusiv în ceea ce privește componenta analitică a activității de intelligence, care a jucat, adesea, rolul de catalizator al proceselor organizaționale. Un element central al schimbării în analiză l-a reprezentat accentuarea laturii anticipative și preventive, pentru optimizarea capacității de răspuns la provocările securitare, ce includ natura schimbătoare a amenințărilor și informației și așteptările în creștere ale beneficiarilor/consumatorilor de intelligence.
Abstract
The intelligence analysis has accompanied the institutional evolution of the Romanian Intelligence Service, during the 35 years of the organization’s existence. In the early years, the analysis activity was limited to the processing and disseminating the knowledge of the Service, from all categories of available sources, to the legal beneficiaries. The organization and operation of the analysis has evolved over time from a core of synthesis to a professional body with a consolidated identity. The adaptation and transformation processes of the SRI also targeted the analytical dimension of the informative-operative activity, intelligence analysis often being a catalyst for them.
Autor: dr. Horațiu Blidaru
