Mişcarea Hizmet

Mişcarea Gülenistă sau Mişcarea Hizmet (Serviciu) a luat fiinţă în anul 1969, în Turcia, fiind definită ca o ideologie transmisă prin intermediul instituţiilor de învăţământ, a fundaţiilor şi a elementelor media. Mişcarea este prezentă în peste 140 de ţări din întreaga lume. Bazele ideologice au fost puse, cu mult timp în urmă, de Said Nursî, prin Mişcarea Nurcu (nur – lumină). Aceasta a prins contur în anii ’20, adepţii săi fiind cunoscuţi, în Turcia, sub numele de nur talebeleri (elevii luminii).

Sursele de inspiraţie

Supranumit Bediüzzaman (minunea epocii) datorită capacităţii sale de memorare, în special a manualelor de ştiinţe islamice clasice din acea vreme, Said Nursî a introdus conceptul de iluminare prin cultură. Ideea sa de deschidere a unei universităţi avea ca scop dezvoltarea prin educaţie ştiinţifică şi religioasă. Nursî a încercat să-i unească pe musulmani şi pe creştini în lupta împotriva comunismului şi a materialismului, purtând o corespondenţă vastă cu Suveranul Pontif şi cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe din Istanbul. Nursî considera materialismul şi ateismul ca fiind adevăraţi duşmani ai ştiinţei şi civilizaţiei. Aceştia puteau fi contracaraţi cu manevî jihad (războiul spiritual) şi pozitivism.

Uriaşa operă a lui Bediüzzaman Said Nursî, de peste şase mii de pagini, este constituită de Risale-i Nur (Epistolele Luminii), fundament al principiilor güleniste. Aceasta reprezintă viziunea autorului asupra Coranului, reflecţiile sale fiind în concordanţă cu ancorarea islamului în modernitate. Opera lui Nursî este considerată un răspuns la atacurile împotriva Coranului şi Islamului, în contextul creşterii influenţei Occidentului european asupra Imperiului Otoman, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Având o influenţă însemnată în rândurile populaţiei rurale şi conservatoare, lui Said Nursî i-a fost propus, de către Mustafa Kemal Atatürk, postul de ministru al Afacerilor Religioase (ministru al Cultelor) pentru provinciile estice ale Turciei. Refuzul lui Nursî a dus la ieşirea sa din cercurile kemaliste.

Adepţii Mişcării acordă o mare importanţă sufismului (curent în mistica musulmană, apărut în sec. VIII, cu caracter anticlerical şi ascetic) şi pun accent pe dialogul inter-religios. Fethullah Gülen abordează sufismul fără a aduce definiţii noi conceptelor deja discutate în detaliu de adepţii timpurii ai curentului. Opera marelui poet Celaled din Rumi Mevlana a constituit o sursă de inspiraţie pentru acesta, întrucât abordează teme precum toleranţa şi dialogul interconfesional. Versurile lui Mevlana: „Vino, vino! Orice ai fi, vino! De eşti ateu, creştin, evreu şi zeilor de te-ai ruga, Iar vino!“ reprezintă acceptarea celorlalte valori religioase. Dimensiunea interioară, mistică a Islamului capătă o formă fizică prin intermediul dervişilor rotitori.

Astfel, la evenimentele publice organizate de gülenişti, prezenţa dervişilor rotitori are rolul de a demonstra faptul că prin credinţă şi exerciţiul rugăciunii sunt depăşite bariere de ordin fiziologic, simbolistica acestui ritual religios fiind aceea de rememorare a Creaţiei şi de pomenire a Divinului.

Mișcarea Hizmet

Apariţia curentului Hizmet este legată de înfiinţarea Caselor Luminii (tr. Işık Evleri), de către Fethullah Gülen. Acestea erau locuri de întâlnire a membrilor comunităţii cu scopul propagării ideilor religioase, combinând internatul cu şcoala coranică. Astfel de întâlniri au loc şi în prezent. Preluarea termenului Nur (lumină) arată că Mişcarea Hizmet se inspiră, în mare măsură, din principiile Mişcării Nurcu. Denumirea LUMINA este folosită şi în cazul instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în România. Fethullah Gülen, născut în 1941, este un cleric, scriitor (autor a peste 40 de cărţi), lider de opinie şi fost politician turc aflat în exil auto-impus în Pennsylvania, SUA, încă din anul 1999. Mişcarea gülenistă s-a conturat în anii ’70, în jurul predicilor imamului Fethullah Gülen, intitulat Hocaefendi (domnul profesor), care promovau o cale de mijloc între laic şi religios (islamic) şi propovăduiau, la fel ca şi astăzi, toleranţa şi comunicarea interculturală şi interconfesională.

Gülen acordă o importanţă deosebită principiului „a trăi pentru ceilalţi“, interpretându-l ca pe o dinamică fundamentală care ar duce la trezirea naţiunii. Clericul consideră că este nevoie de oameni capabili să implementeze într-o societate conştiinţa responsabilităţii şi a grijii faţă de ceilalţi, respectiv nişte arhitecţi ai sufletului şi doctori ai gândirii.

Printre principiile Mişcării pot fi amintite: credinţa, dialogul, toleranţa, sacrificiul de sine, altruismul, evitarea conflictelor politice şi ideologice, acţiunea pozitivă şi armonioasă, asumarea responsabilităţilor.

Potrivit publicaţiei The Guardian, 10% din populaţia Turciei susţine Mişcarea Hizmet, iar pe plan global bugetul estimat al organizaţiei a fost, în anul 2010, de 25 de miliarde de dolari.

În afara legii

În Turcia, organizaţia a fost scoasă în afara legii din anul 2013, fiindu-i atribuită denumirea de PDY-PÖ (Paralel Devlet Yapılanması – Pensilvanya Örgütü – Organizaţia din Pennsylvania pentru Crearea unui Stat Paralel). Potrivit autorităţilor turce, liderul organizaţiei, Fethullah Gülen, ar coordona infiltrarea adepţilor săi în toate structurile statului cu scopul de a prelua puterea.

Odată cu tentativa de puci din 2016, organizaţiei i-a fost atribuită o altă denumire, FETO – (Fethullahçı Terör Örgütü – Organizaţia Teroristă a adepţilor lui Fethullah).

Mișcarea Gülenistă în România

În România, prezenţa membrilor grupării a devenit oficială în anul 1994, odată cu deschiderea Liceului Internaţional de Informatică din Constanţa. Instituţia a fost privită cu reticenţă, la acea vreme, de membrii comunităţii. Un an mai târziu, a fost înfiinţat Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Planurile de dezvoltare au prins contur, instituţiile devenind din ce în ce mai vizibile, prin modul de organizare, disciplină, reintroducerea uniformei şcolare, prin scutirea de taxe pentru primele două generaţii de şcolarizare şi dotările la standarde ridicate.

În anul 1995 a fost înfiinţată Fundaţia TUNA, care oferea cazare şi masă elevilor de etnie turco-tătară din localităţile din apropierea oraşului Medgidia, proveniţi din familii nevoiaşe. În schimb, copiii erau iniţiaţi în tainele Coranului şi participau la diverse discuţii şi activităţi cu teme religioase. Chiar dacă îşi începuse activitatea în 1993, publicaţia Zaman a devenit cunoscută în special prin distribuirea sa gratuită către majoritatea membrilor comunităţii. Tipărit bilingv la acea vreme, ziarul a ajuns, la un moment dat, la un tiraj de un milion de exemplare. Treptat, a devenit necesară deschiderea unor şcoli gimnaziale şi a unor grădiniţe. Astfel, din anul 1996 funcţionează International School of Bucharest, cu învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Amenajarea sediului a implicat investiţii de câteva milioane de euro. Începând cu anul 2007, grădiniţa şi şcoala primară ce aparţineau liceelor din Bucureşti şi Constanţa funcţionează sub numele Spectrum, existând filiale şi în municipiile Iaşi, Ploieşti şi Cluj-Napoca.

Universitatea Europei de Sud-Est Lumina (UESEL) a fost înfiinţată în anul 2010, iar din anul 2015 cel mai mare campus din ţară găzduieşte clasele de liceu cât şi cele de gimnaziu ale Liceului Teoretic Internaţional de Informatică. Tot aici se află grădiniţa şi şcoala primară Spectrum. În septembrie 2017 a fost deschisă Şcoala Internaţională din Oradea.

Între evenimentele organizate în România de membrii Mişcării, putem aminti: Gala Culturală Româno-Turcă, Festivalul Internaţional de limbă şi cultură, dar şi concursuri cu participare internaţională precum: Infomatrix, LuminaMath, FirStep sau Bright Speakers.

O linie subţire

Pe lângă membrii Mişcării, inclusiv simpatizanţii pe considerente religioase, dar şi absolvenţii instituţiilor de învăţământ güleniste şi familiile acestora, angajaţii diverselor societăţi înfiinţate pentru obţinerea sprijinului financiar, jurnalişti din grupuri media aflate în opoziţie, etc. sunt asimilaţi ca fiind membri ai „statului paralel“. Eradicarea curentului devine o misiune extrem de dificilă pentru administraţia de la Ankara, întrucât adepţii ei s-au bucurat de-a lungul anilor de sprijinul autorităţilor turce, actualul preşedinte al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, fiind în trecut un apropiat al lui Fethullah Gülen.

Ţinând cont de faptul că şi convingerile religioase, dar şi ideologiile celor doi coincid, graniţa care separă linia lui Erdogan de manifestările lui Fethullah pare a fi una foarte subţire. Epurările din Turcia capătă o tentă personală, antrenând critici din partea Europei şi alimentând incertitudini cu privire la continuarea demersurilor de aderare a ţării la Uniunea Europeană.

Abstract

The Hizmet Movement’s leader, Fethullah Gülen (named by the followers Hocaefendi – „The Teacher”), managed to maintain a large number of supporters worldwide by opening numerous school and foundations in almost 140 countries, but also through the use of sympathetic media outlets, events and charities.

Althrough is considered that The Hizmet Movement started in Turkey in the late 60’s, it can be considered that in fact it is a continuation of Nurcu Movement, founded by Said Nursî, a kurdish sunni muslim theologian, that is the author of Risale-i Nur, a body of Qur’anic commentary exceeding six thousand pages, a basic book for Hizmet members containing sets of rules, principles and beliefs. This remark is made considering the usage of word Light (tr. Nur), in the case of Light Houses (where Fethullah Gülen used to predicate), the term being used also for the schools opened in Romania.

Autor: Genan Iusein