Spionaj şi terorism. Cum recunoaştem pericolele

Serviciul Român de Informații a inițiat programul de awareness în contraspionaj, principalul motiv fiind „nivelul redus al culturii de securitate din principalele instituţii din administraţia publică centrală ce reprezintă o oportunitate pentru eventuale acţiuni informative ostile“, dar şi „existenţa certă a interesului serviciilor de spionaj străine“. De asemenea, se porneşte de la principiul că „unul dintre cele mai eficiente demersuri pe care le poate face o organizație pentru a-şi proteja secretele economice și informațiile sensibile este de a avea un personal care a conștientizat realitatea amenințărilor de spionaj“, dar şi a celor teroriste.

În acest context, propunem un model de autoevaluare a nivelului conștientizare a spionajului și recunoaștere a activităților teroriste, plecând de la o trăsătură comună a acestor activităţi şi anume culegerea disimulată/ adversă de informații. Prin această autoevaluare se poate măsura nivelul de cunoaștere a unor aspecte specifice activităţilor de spionaj şi teroriste. În acelaşi timp, autoevaluarea are şi o componentă educativă pentru că ne învaţă cum se poate proteja organizaţia din care facem parte.

Autoevaluare (se bifează unul dintre răspunsuri)

1. Principiul general al unei structuri informative adverse este de a-şi „acoperi“ reprezentanții, metodele și acţiunile.
□De acord □Sunt indecis
2. Culegerea de informaţii se realizează sub acoperire cu invocarea unui statut socio-profesional „normal/ oficial“: oameni de afaceri, investitori, diplomaţi, ziarişti, turişti, experţi etc.
□De acord □Sunt indecis
3. O relație poate fi exploatată de către un adversar informativ și pentru intermedierea relaționării cu persoane de interes, furnizarea involuntară de caracterizări, aspecte biografice etc.
□De acord □Sunt indecis
4. Un adversar informativ poate culege informaţii și în cadrul unei conversaţii normale pe diferite teme sociale sau profesionale.
□De acord □Sunt indecis
5. Structurile informative adverse încearcă să se apropie de persoane care pot avea acces indirect la informații sau în locurile unde se vehiculează acestea, precum secretare, operatori sau administratori de baze de date, operatori xerox, funcționari de la arhivă etc.
□De acord □Sunt indecis
6. Structurile informative adverse încearcă să valorifice orice activitate „legitimă“ care să le permită contactarea directă sau indirectă a persoanelor de care sunt interesate.
□De acord □Sunt indecis
7. Dacă unele persoane sau instituții se arată interesate, în mod nejustificat, de obținerea unor informații clasificate (din domeniul politic, militar, economic, social, administrativ), acest lucru este un indiciu al posibilului interes al unor structuri informative adverse.
□De acord □Sunt indecis
8. Dacă unele persoane sau instituții manifestă un interes nejustificat față de activitatea profesională, proveniența și cuantumul surselor de venit, membri ai familiei, prieteni etc., acest lucru este un indiciu al posibilului interes al unor structuri informative adverse.
□De acord □Sunt indecis
9. Dacă o persoană introduce camere de filmat sau dispozitive de înregistrare, fără aprobare, în zone în care sunt stocate sau discutate informaţii clasificate, acest lucru este un indiciu privind posibila culegere și transmitere ilegală de date către structuri informative adverse.
□De acord □Sunt indecis
10. Dacă o persoană copiază materiale într-un mod prin care nu se mai păstrează marcajele de clasificare sau elimină neautorizat marcaje, acest lucru este un indiciu privind posibila culegere și transmitere ilegală de date către structuri informative adverse.
□De acord □Sunt indecis
11. Dacă se solicită întâlniri în afara cadrului oficial (invitații la restaurante, reședințe private, evenimente particulare) și se recomandă ca acestea să rămână confidențiale, acest lucru poate reprezenta o testare disponibilității de relaţionare de către un adversar informativ.
□De acord □Sunt indecis
12. Dacă se fac afirmaţii eronate despre unele aspecte din domeniul profesional, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a determina furnizarea unei informaţii corecte şi de a testa disponibilitatea de a aborda astfel de aspecte.
□De acord □Sunt indecis
13. Dacă se abordează în cadrul unor discuţii subiecte sensibile sau clasificate, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a testa disponibilitatea de a aborda astfel de tematici.
□De acord □Sunt indecis
14. Dacă se formulează frecvent „cereri neutre de explicaţii tehnice“, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea obişnuinţa de a se răspunde la întrebări din domeniul de activitate profesională.
□De acord □Sunt indecis
15. Dacă se solicită frecvent puncte de vedere despre subiecte de interes comun din domeniile profesionale, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea precedentul dezvăluirii de informaţii.
□De acord □Sunt indecis
16. Dacă se formulează întrebări despre venituri, satisfacţii şi recompense profesionale, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a identifica şi exploata posibile vulnerabilităţi.
□De acord □Sunt indecis
17. Dacă se solicită articole din publicaţii profesionale care sunt foarte dificil de procurat, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea o disponibilitate pentru transmiterea unor informații care nu se pot procura în mod uzual.
□De acord □Sunt indecis
18. Dacă se solicită date tehnice/ administrative care nu sunt protejate, dar nu sunt publice (au un regim de circuit intern, precum rapoarte neclasificate sau agenda internă de telefoane), acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a testa disponibilitatea concretă pentru furnizarea informaţii.
□De acord □Sunt indecis
19. Dacă se fac invitaţii în străinătate la conferinţe, schimburi de experienţă, unde cheltuielile sunt achitate, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea obligaţii sau de a se încerca o apropiere concretă pe teritoriul propriu.
□De acord □Sunt indecis
20. Dacă se oferă recompense financiare pentru acte consultanţă în regim privat, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a dezvolta o motivaţie financiară și de a crea obişnuinţa furnizării de informaţii pentru bani.
□De acord □Sunt indecis
21. Dacă se solicită informaţii ca punct de vedere personal şi nu din perspectiva unei poziţii oficiale, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a testa disponibilitatea de sprijin, care se manifestă prin răspunsul la o asemenea cerere.
□De acord □Sunt indecis
22. Dacă interlocutorul dezvăluie ceea ce se consideră că este o informaţie sensibilă, acest lucru poate reprezenta o încercare a unui adversar informativ de a crea impresia că este în regulă să se vorbească despre asemenea aspecte și de a dezvolta o relaţie care are la bază „păstrarea confidenţialităţii“, din care poate deriva o anumită reciprocitate.
□De acord □Sunt indecis
23. O vulnerabilitate care poate fi exploatată de către un adversar informativ este pălăvrăgeala/lăudăroşenia, întrucât, din dorința de a impresiona (și pe fondul unui orgoliu profesional de expert), persoanele pot dezvălui aspecte din activitatea (de cercetare) profesională.
□De acord □Sunt indecis
24. O vulnerabilitate care poate fi exploatată de către un adversar informativ este reprezentată de sentimentul de frustrare în plan profesional, care poate genera atitudini revanşarde față de instituție, colegi, șefi.
□De acord □Sunt indecis
25. O modalitate prin care se poate evita sau opri încercarea unui interlocutor, posibil adversar informativ, de a obține informații de interes este să formulați la întrebări un răspuns care include aspecte existente în media, comunicate de presă, Internet (dar fără a preciza că sunt publice).
□De acord □Sunt indecis
26. O modalitate prin care se poate evita sau opri încercarea unui interlocutor, posibil adversar informativ, de a obține informații de interes este să răspundeți „Dar de ce mă întrebați acest lucru? De ce vă interesează acest aspect?“, cu intenția de a determina adversarul informativ să abandoneze dialogul, cel puțin pe respectiva tematică.
□De acord □Sunt indecis
27. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: prezența repetată sau prelungită în anumite locuri, ori interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau obținerea de date referitoare la misiuni diplomatice străine, sedii ale unor instituții internaționale etc.
□De acord □Sunt indecis
28. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: un autoturism care staționează mult timp și în mod nejustificat în apropierea unor zone de importanță deosebită, misiuni diplomatice sau locuri în care prezența populației este numeroasă.
□De acord □Sunt indecis
29. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: persoane care studiază insistent căi de acces feroviar, rutier, subteran, aerian și locuri aglomerate (gări feroviare sau stații de metrou, aerogări, mari centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale), fără a avea motive plauzibile în acest sens.
□De acord □Sunt indecis
30. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: ție sau altora le sunt puse întrebări nejustificate cu privire la programul de funcționare al unor instituții, momente ale zilei de maximă aglomerație, momentul schimbării personalului care asigură paza la ambasade etc.
□De acord □Sunt indecis
31. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: o persoană face afirmații cu privire la un viitor atac terorist ca și cum ar fi în cunoștință de cauză, ar avea informații „din interior“ referitoare la eveniment.
□De acord □Sunt indecis
32. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: culegerea de informații (neclasificate) care ar putea fi utile pentru cineva care planifică un atac terorist, ca de exemplu localizarea unor depozite sau conducte de petrol, procedurile de control la aeroport, planurile construcțiilor etc.
□De acord □Sunt indecis
33. Următoarele situații sau persoane pot genera riscuri teroriste: deținerea sau încercarea de a procura produse (care nu sunt corelate cu hobby-uri ale persoanei sau cerințe profesionale specifice) precum explozivi, uniforme (pentru invocarea unor calități oficiale precum ofițer de poliție, agent de pază, angajat al unei companii aeriene), cărți și literatură de specialitate cu privire la construirea de dispozitive explozive.
□De acord □Sunt indecis

Punctaj (se acordă punctaj numai pentru răspunsul De acord)

Punctaj 1-11
Sunteți foarte puțin familiarizat cu unele aspecte ale culegerii disimulate/adverse de informații, iar despre activitățile de spionaj și terorism cunoașteți unele lucruri din informațiile vehiculate în media. Este necesar să participaţi, la locul de muncă, la activități de instruire referitoare la reguli de protecţie a datelor în format fizic și electronic, a sistemelor informatice și de comunicații. Vă recomandăm, pentru început, să consultați și pagina de internet a Serviciului Român de Informaţii – Ce poți face tu? Ghid de autoprotecție (pentru tematicile de contraspionaj şi terorism).

Punctaj 12-22
Sunteți familiarizat cu unele aspecte ale culegerii disimulate/adverse de informații, dar aveți senzația că este foarte puțin probabil ca organizația să fie ţinta unor activități de spionaj sau terorism și că acestea presupun ceva foarte complicat, de care se ocupă numai experţii din serviciile de informații. Totuşi, aveți o intuiție personală care vă semnalează în ultima clipă că ceva nu este în regulă. Vă recomandăm să participați și la activitățile de awareness organizate de către autoritățile competente.

Punctaj 13-33
Sunteți un bun/ foarte bun cunoscător al aspectelor referitoare la activitățile de culegere disimulată/adversă de informații şi aveți un nivel ridicat de autoprotecție contrainformativă. Aveți calități personale care vă recomandă pentru a vă desfășura activitatea în cadrul unor departamente responsabile de protecţia informațiilor în organizație sau să fiţi parte a unor echipe implicate în proiecte și activități sensibile (negociere, cercetare etc). Vă recomandăm ca la activitățile de awareness organizate de către autoritățile competente să solicitați experților detalii prin prisma particularităților organizației/ activității profesionale.

Abstract

The effectiveness of an individual in meeting security responsibilities is proportional to the degree to which the individual understands the techniques employed by foreign intelligence entities in attempting to obtain information. Because the equation of security adds to human factor vulnerabilities and threats, greater security awareness and understanding should lead to a more secure working environment. So, it is important to an individual to have a model for measuring his level of security awareness.

Autor: Florin Buştiuc

Total
7
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*