Cultura de securitate. Surse şi resurse

Mediul de securitate specific secolului XXI este într-o continuă transformare, fiind caracterizat de o schimbare dramatică a accentului, asociat până nu demult dimensiunii militare convenţionale. Astfel, deşi teatrele clasice de război ori operaţiuni şi-au păstrat importanţa, această dimensiune nu mai este unica relevantă. Categoriile de riscuri şi ameninţări s-au diversificat foarte mult, pe lângă cele convenţionale înregistrându-se o serie de ameninţări noi şi riscuri de tip asimetric, cum ar fi cele vehiculate în zona DarkNet/ Dark Web, diverse forme de criminalitate cibernetică, migraţie clandestină şi, nu in ultimul rând, ameninţarea teroristă, care a căpătat noi valenţe şi o amploare fără precedent.

În consecinţă, şi activitatea de intelligence trebuie să se adapteze pentru a face faţă şi, mai ales, pentru a preveni aceste riscuri şi ameninţări, un accent deosebit fiind plasat pe conceptul de prevenţie şi avertizare timpurie, într-un orizont temporal extins, având în vedere efectele şi impactul pe termen lung al acestora.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, OSINT (Open Source Intelligence – Intelligence din surse deschise) joacă un rol foarte important, luând în calcul posibilităţile infinite create de avalanșa de informații din surse deschise sau de existența reţelelor de socializare. În plus, este necesară intensificarea colaborării şi a comunicării între mediile public şi privat, respectiv între instituţiile relevante din domeniul securităţii. Nevoia de a cunoaşte este completată de nevoia de a partaja şi de a intensifica schimbul de date şi expertiză, de a informa şi de a fi informat, pentru a crea o viziune cât mai amplă şi mai complexă asupra ameninţărilor emergente şi a posibilelor soluţii.

Cooperare pentru realizarea securităţii

Pornind de la premisa că securitatea este un bun al tuturor, se impune un efort concertat, prin intensificarea cooperării şi a interconectării, dar şi prin crearea unor canale eficiente de comunicare, cu rezultate relevante atât în plan intern, cât şi extern.

Priorităţile în domeniu au fost redefinite, simţindu-se nevoia dezvoltării unei comunităţi de intelligence atât la nivel naţional, cât şi regional ori internaţional. De exemplu, în contextul sporirii ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice, eficienţa operaţiunilor de contracarare/ prevenire şi a demersurilor de asigurare a protecţiei infrastructurii critice depinde de nivelul de cooperare dintre serviciile de informaţii şi instituţiile din mediul academic/ privat.

Pornind de la trinomul strategie-doctrină-intelligence şi prin fundamentarea academică a intelligence-ului, se dezvoltă premisele unei înţelegeri aprofundate a contextului socio-politic şi a evoluţiilor posibile, a ameninţărilor şi riscurilor emergente, care pot fi mai uşor contracarate apelând la o sinteză între inovaţia tehnologică şi cea socială.

Într-o eră a globalizării şi a excesului de informaţie, intelligence-ul trebuie să menţină echilibrul între cooperare şi confidenţialitatea care reprezintă o parte intrinsecă a activității serviciilor secrete. Soluţia se identifică din ce în ce mai clar sub forma unei înţelegeri globale a dinamicii mediului de securitate, care presupune cooperare, organizare şi coordonare sporită la nivel intern, regional şi internaţional, cu accent pe componenta preventivă.

Formarea unei culturii de securitate

În plan naţional, strategiile de securitate indică un efort comun ce implică atât instituţiile militare, cât şi pe cele civile, şi, nu în ultimul rând, responsabilizarea cetăţeanului. Este nevoie de o cultură puternică de securitate, promovată în mod susţinut în rândul populaţiei şi a decidenţilor politici, concomitent cu o creştere exponenţială a transparenţei la nivelul instituţiilor abilitate să asigure realizarea securităţii naţionale, dar și o mare deschidere către crearea unor rețele colaborative care să integreze instituții specializate, OSINT, instituții academice și experți din mediul privat.

Cultura de securitate poate fi definită drept suma cunoștințelor și a informațiilor referitoare la valorile și necesitățile naționale de securitate, a căror cunoaștere atrage dezvoltarea și promovarea unor comportamente necesare apărării individuale sau statale în fața pericolelor interne sau externe. Pentru apărarea securității, fie ea națională sau globală, este nevoie și de o puternică popularizare a culturii de securitate.

Pentru a fi eficient, un serviciu de informații, care are în sarcină protejarea securității statului cu tot ceea ce implică această responsabilitate, are nevoie să coopereze cu instituții și organizaţii care să acopere o plajă cât mai largă de domenii. Foarte importante sunt acele domenii greu accesibile, unde un ofiţer cu prerogative oficiale poate pătrunde cu greu sau este privit cu suspiciune și nu beneficiază de acces la informațiile vitale. Dar, pentru a realiza o cooperare eficientă, este nevoie ca acest concept de cultură de securitate să fie întipărit în conștiința tuturor, asemenea unei responsabilități firești și necesare pentru protecția personală și de grup. Trebuie, așadar, să reprezinte o prioritate atât la nivelul cetățeanului, cât și al decidenților politici. Pentru că, la naștere, nici un cetățean nu primește un „manual de instrucțiuni” pentru a ști cum să se apere și să contribuie la securitatea statului din care face parte. Este, deci, necesar să își creeze acest set de reguli fie din proprie inițiativă, forțat sau nu de împrejurări, fie cu ajutorul instituțiilor abilitate în acest sens.

În România, cetățenii au posibilitatea să-și creeze o cultură de securitate solidă atât prin utilizarea surselor deschise, cât și datorită demersurilor unei autorități precum Serviciul Român de Informații.

Cum este promovată cultura de securitate

SRI este preocupat de realizarea educației de securitate, prin utilizarea mai multor mijloace de instruire, cu implicarea OSINT, dar și prin intermediul unor acțiuni concrete, precum: întâlniri cu reprezentanți ai societății civile, mese rotunde, conferințe, dezbateri sau diverse parteneriate cu instituții academice sau de cercetare, sesiuni de comunicări științifice.

Campania „Terorismul de lângă noi”, desfăşurată în perioada 2004-2010, a avut ca public-ţintă autorităţi publice, elevi, liceeni, studenţi şi s-a derulat sub forma unor sesiuni de informare atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe, cu scopul de a prezenta pericolul terorismului. Seria de întâlniri „SRI în 50 de minute”, lansată de SRI în 2013, a prezentat studenților și cadrelor didactice informaţii inedite despre SRI, despre riscurile specifice actualului mediu de securitate, oferind recomandări privind modul de reacţie în anumite situaţii de risc.

Masa rotundă cu tema „Societate, Democraţie, Intelligence” (2008) a avut printre obiective evaluarea aşteptărilor şi percepţiilor societăţii civile asupra activităţii SRI, precum şi asupra nevoii de consolidare a comunicării publice pe zona de intelligence. Putem menţiona şi dezbaterea „Evoluţii social media: o privire spre viitor” (2015), pe tema riscurilor resimţite la nivelul societăţii odată cu revoluţionarea gândirii relaţionale şi a comunicării sub impactul social media.

Între demersurile SRI de promovare a culturii de securitate se înscriu şi Conferinţa internaţională cu tema „Tu poţi preveni terorismul” (2007), programul masteral „Studii de Securitate – Analiza Informaţiilor”, realizat în cooperare cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti sau sesiunea de comunicări științifice internaționale „Intelligence in the Knowledge Society”, organizată anual de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.

Astfel, Serviciul și-a creat un canal profesionist de comunicare prin intermediul acestor demersuri în spațiul real, dar și prin intermediul televiziunii, al radioului, al publicațiilor de specialitate de tipul „Intelligence” şi „Revista Română de Studii de Intelligence”. De asemenea, în spațiul virtual, SRI generează inclusiv conţinut propriu pentru website-urile sale: sri.ro, animv.ro, intelligencestudies.ro, intelligence.sri.ro și este un actor activ în social media (Facebook, Twitter, YouTube, Instagram). Toate acestea demonstrează preocuparea constantă pentru transparență și un dialog clar și coerent cu societatea civilă, ca parte a procesului de transformare organizaţională pe care Serviciul l-a parcurs în ultimii ani. Deschiderea către public poate conduce, pe de-o parte, la atragerea unor tineri care împărtăşesc valorile instituţiei și pot deveni o resursă importantă în procesul de apărare a securității naționale, iar pe de altă parte la consolidarea unui parteneriat cu cetăţenii.

La nivelul SRI, OSINT reprezintă o resursă fundamentală pentru realizarea securităţii naţionale, având în vedere multitudinea de informații disponibile în surse deschise și nevoia adaptării activității Serviciului la evoluțiile tehnologice. Prin însușirile sale specifice, OSINT promovează deschiderea față de activitatea de intelligence și modul în care aceasta contribuie la apărarea securității naționale. Totodată, constituie un mijloc de promovare a culturii de securitate prin faptul că oferă baza pentru realizarea unor analize pertinente în domeniul securitar.

Componenta de new media din cadrul OSINT are o importanță aparte în promovarea culturii de securitate, subliniind nevoia creării unui set de principii generale şi bune practici care să fie utilizate de diferitele state pentru a armoniza măsurile adoptate la nivel naţional în vederea prevenirii şi combaterii utilizării Internetului în scopuri teroriste. Contribuind major la combaterea terorismului și a radicalizării în plan european și internațional, informaţiile obţinute au fost integrate în programe de prevenție și intervenție de tipul proiectelor comunitare RAN (Radicalisation Awareness Network), CoPPRa (Community Policing Preventing Radicalisation), CLEAN-IT (Fighting the illegal use of the internet with public-private partnerships from the perspective of counter terrorism) și PLIR (program realizat de autoritățile române din domeniul prevenirii şi combaterii radicalizării cu scopul de a crea o reţea de ofițeri din prima linie care să poată identifica, preveni sau neutraliza ameninţări provenite din zona persoanelor (auto)radicalizate).

Așadar, cultura de securitate este vitală în era informațională pe care o traversăm, în care cu toții avem nevoie de repere de orientare atât la nivel personal, cât și la nivel statal. OSINT, prin fiecare dintre componentele sale, are o contribuție majoră la stabilirea coordonatelor fundamentale și, în ciuda limitărilor sale inevitabile, la crearea unei platforme în jurul căreia să se dezvolte un întreg sistem de securitate națională.

Abstract

The 21st century security environment faces a permanent transformation, considering the dramatic shift in focus, which has been quite recently associated with the conventional military dimension. Nowadays, the world has come across a wide range of unprecedented risks and threats. Therefore, intelligence activity needs to be tailored to cope with and, above all, prevent those challenges, with a particular emphasis on early warning and prevention in an extended time horizon.

The world has to lift all barriers, to widely cooperate and improve communication, ensuring, thus, its safety, starting from the premise that security is an asset everybody should benefit from.

However, such a goal can be achieved by developing a strong security culture among the civil society and political decision-makers alike and by increasing transparency within the national security realm. In fulfilling this desideratum, OSINT is playing a major role.

Autor: Claudia Diana Calangea

Total
25
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*