A sintetiza 30 de ani de evoluţie în limitele unui articol este, fără îndoială, o sarcină dificilă. Sunt 30 de ani de activitate intensă, adaptări, succese care nu pot fi făcute publice, momente frumoase datorate eforturilor echipei, dar şi clipe de stres şi tensiune puternică. Subiectul ar merita acoperit de memoriile celor care au făcut posibilă această evoluţie şi care pot considera rândurile de mai jos un preambul ce marchează succint ce facem, de unde am pornit, unde am ajuns şi ce ne propunem pentru viitor.
Ce este şi ce nu este Open Source Intelligence pentru SRI
Open Source Intelligence reprezintă o dimensiune puternică a brand-ului operaţional al Serviciului Român de Informaţii, poate mai puţin pentru publicul larg, dar cu certitudine în interiorul organizaţiei, pentru beneficiarii legali deserviţi de instituţia noastră, pentru membrii Comunităţii Naţionale de Informaţii şi pentru serviciile partenere cu care colaborăm – bi şi multilateral – în acest domeniu.
Nu am ca obiectiv să definesc în acest articol, din nou, ce înseamnă OSINT ca disciplină de intelligence pentru noi, deoarece site-ul SRI şi literatura de specialitate sunt suficient de ofertante.
Mă rezum la a menţiona faptul că profilul de activitate OSINT contribuie din plin la agilitatea operaţională şi analitică a Serviciului, prin toate capabilităţile sale de colectare, investigative, de analiză şi de susţinere operaţională. Suntem un departament din pilonul analitic al Serviciului şi contribuim la misiunea principală de înţelegere a ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii naţionale. Specialiştii OSINT ai SRI sunt supuşi aceloraşi stimuli şi acţionează în acelaşi spaţiu informaţional disponibil tuturor, dar cu perspective, cunoaştere, instrumente şi metodologii de lucru unice.
Asta înseamnă că OSINT-ul este supus unor factori competiţionali de stres mai mari decât în cadrul altor discipline ale intelligence-ului. Nu ne măsurăm forţa doar cu alte servicii de informaţii. Business Intelligence-ul din domeniul privat, jurnalismul investigativ, hive mind-ul social media livrează constant servicii şi produse OSINT gratis sau foarte ieftin, iar noi intrăm zi de zi în competiţie cu acest tip de concurenţă încercând să furnizăm un avantaj competitiv: mai repede, mai bine documentat, mai sigur.
Misiunea noastră nu este aceea de „penetrare, infiltrare şi manipulare” a presei, aşa cum s-a afirmat episodic, cu trimitere la „Centrul pentru Surse Deschise” sau „Centrul de Monitorizare Media”, ambele denumiri incorecte. Presa clasică nici nu mai reprezintă, astăzi, principala resursă informaţională exploatată cotidian. Obiceiurile de consum media ale populaţiei s-au schimbat dramatic în ultimii ani, iar departamentul OSINT al SRI nu a rămas în urma tendinţelor. Nu „ne ocupăm” de presă, ci avem o abordare reflexivă şi acţională la suprafaţa întregului mediu online. Nu facem hacking şi nu intrăm în spaţii ce ţin de intimitatea persoanei şi a corespondenţei sale. Ne interesează în egală măsură ce afirmă un formator de opinie în cadrul unui talk-show pe teme de securitate naţională, dar şi ce story-uri distribuie un influencer pe Instagram.
Cum arată şi ce face un specialist OSINT astăzi
Specialiştii OSINT, la fel ca şi ceilalţi angajaţi ai Serviciului, sunt oameni tineri. De regulă, sunt absolvenţi de studii terţiare şi au fost recrutaţi de pe băncile facultăţii, în ultimii ani de studii (licenţă sau, mai degrabă, masterat) sau din mediul privat, unde au ocupat poziţii entry-level. O parte dintre aceştia vin cu mai multă experienţă, fie academică (doctorate, studii post-universitare), fie profesională.
Găsesc un mediu şi un climat de lucru doar vag caracterizat de rigori de comportament militar. Află că respectul – de sine, pentru ceilalţi, pentru profesia în care debutează – ţine fără probleme locul pocnitului din călcâie şi al poziţiei de drepţi.
Timp de câteva luni simt că merg pe nisipuri mişcătoare, întrucâtva copleşiţi de numărul şi complexitatea misiunilor ce le revin – primesc, sub mentorat, un domeniu de activitate şi li se cere să intre, în funcţie de priorităţile de moment, în rolul unui colector, al unui investigator OSINT, al unui analist sau al unui operator online.
Apelul la bagajul academic sau profesional anterior angajării sau cel dobândit în timpul perioadei de pregătire iniţială are efect încurajator – au fost recrutaţi pentru că sunt buni şi ştiu! Ce anume? Vorbesc fluent limbi de circulaţie internaţională şi limbi rare, cunosc un domeniu de activitate relevant pentru securitatea naţională, sunt nativi digitali care se mişcă cu lejeritate de pe www. în Dark Web şi cunosc metode analitice la mare căutare (analiză statistică, platforme de business intelligence, analiză de reţea, analiză de conţinut etc.).
Terenul pe care stau capătă mai multă consistenţă… Cu timpul vor deveni experţi OSINT, capabili să se integreze şi să aducă plusvaloare în orice format de lucru din Serviciu, dar şi să discute de la egal la egal cu omologi din rândul celor mai puternice servicii de informaţii din lume.
Lucrează cu resurse analitice şi investigative în care Serviciul a investit mult de-a lungul anilor. Nu au la dispoziţie tehnologii high tech ce nu sunt disponibile pe piaţă, deci încă nu seamănă cu Tom Cruise în departamentul PreCrime din Minority Report. Ce face cu adevărat diferenţa este măiestria, aşa cum a demonstrat din plin seria excelentă de investigaţii făcută de platforma Bellingcat în cazul Skripal.
De unde am plecat
În iunie 1990, a fost înfiinţat Centrul Surse Deschise, pentru monitorizarea presei scrise şi, mai târziu, audio-video.
Au avut suficient de muncă, întrucât frenezia de consum informaţional a primului an de libertate s-a tradus prin apariţia a aproximativ 1.500 de publicaţii noi doar în 1990, cu tiraje de sute de mii. România Literară atingea 100.000 de exemplare!
Anii ’90 au însemnat, pe de-o parte, operaţionalizarea primei baze de date digitală cu articole de presă (proiect demarat în 1994!) şi implementarea unui sistem de monitorizare a presei audio-video. Colectarea şi stocarea corectă a articolelor de presă reprezentau principala misiune a departamentului OSINT, iar produsul de vârf al acelor ani îl reprezenta o sinteză zilnică cu cele mai importante evoluţii din lume şi din ţară din ziua precedentă.
Timid, începând cu 1998, câţiva ofiţeri OSINT au avut acces la Internet, o resursă scumpă şi considerată potenţial periculoasă la adresa sistemelor clasificate. Începând cu 2001, mai ales după atacurile teroriste de la 11 septembrie, investiţia în Internet a crescut, iar accesul la world wide web s-a democratizat puternic. În 2010, acesta intrase pe deplin în repertoriul instrumental al ofiţerilor şi subofiţerilor OSINT. Tot în aceeaşi perioadă, am testat un nou mod de lucru, colaborativ, pe o platformă cu funcţionalităţi similare Wikipedia. A fost un accelerator de inovare, de folosire conjugată a resurselor şi de interacţiune rapidă.
Anii 2010-2017 au reprezentat o perioadă de creştere a competenţelor şi de lărgire a spectrului de produse şi servicii oferite de departamentul OSINT. Pe măsură ce apărea o nouă platformă (Instagram în 2010, Google+ în 2011, Periscope în 2015 etc.), se năşteau noi oportunităţi şi riscuri la care trebuia să fim atenţi. Inovaţia analitică a fost consistentă. Am realizat şi testat metode noi de analiză şi proiecte ambiţioase de tip Early Warning şi am conştientizat că, pe măsură ce societatea migrează spre un spaţiu online de interacţiune, şi noi trebuie să fim capabili să accesăm pe deplin informaţia disponibilă public.
Începând cu 2017, ne-am calibrat şi mai bine eforturile pentru susţinerea misiunii principale a Serviciului, din perspectivă analitică şi operaţională. Ne-am uitat serios şi atent la modul în care alocam resurse pentru misiunile care ne reveneau şi am decis să investim puternic în digitalizarea unor procese şi transferul resursei umane către noi misiuni. Am investit mult în pregătire şi am operaţionalizat un departament în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii – Centrul de Excelenţă OSINT -, ale cărui broşuri publice exemplifică cele mai noi metode analitice din portofoliul CSD.
Spre ce ne îndreptăm
Privim cu atenţie la noile tendinţe de consum media şi la modul în care societatea înţelege să trăiască, să muncească, să cumpere şi să se exprime artistic în mediul online. Online-ul va continua să fie camera de combustie a unor noi tipuri de ameninţări şi oportunităţi, generate nu doar de reţele de oameni ci şi de un volum informaţional, exponenţial mai mare, produs de Internet of Things.
Ne pregătim intens pentru o epocă a post-adevărului, unde fake news şi deepfake vor pune sub semnul întrebării ce este real şi ce nu. Considerăm că, în acest context, rolul OSINT va fi unul foarte important în susţinerea deopotrivă a deciziei strategice şi a celei tactice, specifice unui serviciu de informaţii.
Totodată, privim cu optimism spre noi domenii precum Artificial Intelligence şi Machine Learning, care ne pot extinde activitatea analitică. Nu ştim cum va arăta viitorul, dar ştim că am dobândit reflexul schimbării continue.
Abstract
We have a storied journey of OSINT within the Romanian Intelligence Service, spanning three decades of shifting missions, workflows, instruments and personnel. There is no way of doing justice to such a history in the span of an article. As such, the aim of this piece is much more modest: to look back at some of the defining moments in our subjective and objective evolution process in order to understand the position that we occupy within our organization and the future challanges that we are gearing up to face. Special thanks are due to the OSINT specialists, past and present colleagues, that contributed to our evolution.
Autor: Tudor Raţ
