Dinamica, impredictibilitatea şi volatilitatea reprezintă numai trei dintre caracteristicile mediului internaţional de securitate, ele fiind şi cele care i-au imprimat în timp diferite evoluţii. În sine, apariţia pandemiei COVID-19 se află la intersecția acestor concepte, luând prin surprindere chiar şi pe acei cercetători care se ocupau cu realizarea de predicţii şi prognoze.
Similar altor evenimente de această anvergură, observăm treptat cum pandemia îşi pune amprenta asupra diferitelor domenii (economic, politic, militar), dar şi asupra relaţiilor interumane, distanţarea fizică fiind o expresie prezentă în activitatea cotidiană. Din acest proces al efectelor pe care pandemia le generează, organizaţiile teroriste şi serviciile de informaţii nu sunt exceptate, ele fiind nevoite să se adapteze la condiţiile impuse de noua situaţie.
Teroriştii nu sunt imuni la COVID-19, măsurile de carantină, dar şi distanţarea fizică având potenţialul de a inhiba numeroase aspecte ale activităţii teroriste – de la operaţiunile în ţările în care acţionează, până la achiziţionarea de armament, vehicule, echipamente.
În vederea înţelegerii efectelor pe care pandemia le are asupra fenomenului terorist, dar şi a consecinţelor ce se pot răsfrânge asupra statelor care sunt din ce în ce mai vulnerabile, practicienii din domeniul securităţii şi cercetătorii din mediul academic au realizat o serie de studii şi analize pe acest subiect. Compilarea informaţiilor rezultate ne ajută să vizualizăm mai uşor impactul pandemiei asupra fenomenului terorist, dar şi să înţelegem cum va arăta terorismul post COVID-19. Trebuie menţionat, însă, că, deşi convieţuim cu virusul de o perioadă relativ lungă de timp, nu putem avea încă o imagine exhaustivă a efectelor acestuia în raport cu terorismul.
Dezinformare, teoria conspiraţiei şi propagandă
Distanţarea fizică, măsurile de carantină şi izolare, împreună cu cele de verificare şi limitare a deplasărilor dispuse în special de statele europene la frontieră au îngreunat materializarea atacurilor în spaţii publice, zone aglomerate, săli de concerte, astfel că activitatea entităţilor teroriste s-a mutat din offline în online (şi până la acest moment grupările teroriste erau prezente în mediul virtual, dar pandemia a impulsionat şi mai mult utilizarea canalelor de social media). Grupările teroriste profită de situaţia dificilă în care sunt puse statele care trebuie să gestioneze criza sanitară şi lansează informaţii menite să delegitimeze, în faţa propriilor cetăţeni, guvernele care se confruntă cu o problematică teroristă activă.
Mai mult, se remarcă modul în care organizaţii teroriste, precum Daesh, au utilizat în scop propagandistic pandemia de COVID, arătând că virusul este soldatul lui Allah. Atât Daesh, cât şi Al-Qaeda au susţinut constant în mesajele lor că acest virus extrem de contagios este mânia lui Dumnezeu abătută asupra Occidentului.
Mesajele de această natură urmăresc denigrarea imaginii statelor care luptă împotriva terorismului. Daesh a evidenţiat în revista Al-Naba că impactul crizei sanitare, care a ucis mai mulţi americani într-o săptămână decât atacurile din 11 septembrie 2001, arată că SUA nu este invincibilă.
Abordarea grupărilor teroriste care s-au folosit de COVID-19 pentru a lansa mesaje propagandistice diferă. În timp ce Al-Qaeda încurajează non-musulmanii să folosească autoizolarea drept o oportunitate de a afla mai multe despre islam, Daesh a a avut un discurs mai agresiv, încurajându-şi adepţii să lanseze atacuri (di Carol, In chaos, they thrive: the resurgence of extremist and terrorist groups during the COVID-19 pandemic).
Indiferent de tactica adoptată, grupările teroriste încearcă prin aceste mesaje să semene neîncredere în rândul cetăţenilor şi să-i facă pe aceştia mai receptivi la discursurile extremiste.
Radicalizarea, în ascensiune
Mutarea activităţii teroriste preponderent în mediul online ar putea conduce la o creştere a radicalizării pe termen scurt şi mediu. O cercetare a organizației Moonshot Countering Violent Extremism (CVE) arată că activitatea online a grupărilor extremiste a crescut în medie cu 13% (Moonshot CVE, 2020). Alte cercetări indică o creştere a activităţii islamiste online, în special a Daesh.
Acest proces este favorizat de întreruperea activităţilor cotidiene şi de incertitudinea existentă care generează efecte psihologice la nivelul individului, precum stres, anxietate, forme uşoare de paranoia şi decepţii. Cercetările din psihologie arată că acest lucru poate determina ca un număr mai mare de oameni să fie susceptibili la sugestiile de radicalizare.
Reactivarea terorismului
În cadrul Consiliului de Securitate din 9 aprilie 2020, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a evidenţiat îngrijorările privitoare la utilizarea armelor CBRN (chimice, biologice, radiologice, nucleare), slăbiciunea şi lipsa de pregătire expuse de acest virus oferind o fereastră pentru desfăşurarea atacurilor bioteroriste. Oficialul a afirmat că „ameninţarea teroristă rămâne activă. Grupările teroriste ar putea vedea o oportunitate pentru a lovi în timp ce atenţia guvernelor este îndreptată spre gestionarea pandemiei”. O astfel de situaţie are loc în regiunea Sahel din Africa, unde oamenii se confruntă atât cu virusul, cât şi cu escaladarea terorismului.
Grupările teroriste le-au cerut adepţilor să încerce să exploateze situaţia pandemică. În ediţia din 19 martie 2020 a publicaţiei Al-Naba, Daesh a cerut în mod expres luptătorilor să realizeze atacuri în aceste momente în care adversarii lor sunt vulnerabili (Barak M., The Corona Pandemic: An Opportunity by ISIS). Evoluţii de această natură pot fi observate cu preponderenţă în regiunea MENA şi Centrul Asiei, unde o serie de atacuri au fost revendicate de Daesh. Un exemplu în acest sens este atacul asupra templului Sikh din Afganistan, revendicat de Daesh, în urma căruia și-au pierdut viața 26 de persoane. Mai rar întâlnite au fost astfel de acţiuni în ţările din Europa.
Terorismul post-pandemie
Evoluţiile prezentate ne arată că fenomenul terorist este afectat, dar şi avantajat de situaţia generată de COVID-19. În contextul post-pandemic, greu de imaginat în aceste momente, ne putem aştepta ca numărul atacurilor teroriste să crească. Această ipoteză are la bază două premise: în primul rând, creşterea numărului de adepţi şi de persoane radicalizate ca urmare a intensificării propagandei în mediul online; în al doilea rând, reluarea activităţilor cotidiene şi revenirea la atacurile „clasice” ale grupărilor teroriste – în locuri aglomerate, săli de concerte, pieţe etc.
În plus, experţii în securitate de la Consiliul Europei au avertizat că răspândirea globală a virusului ar putea determina o creştere a interesului organizaţiilor teroriste pentru utilizarea armelor biologice. Într-o declaraţie a Comitetului pentru Combaterea Terorismului din cadrul Consiliului Europei a fost evidenţiat că pandemia COVID-19 a scos la suprafaţă vulnerabilităţile societăţii moderne în faţa infecţiilor virale şi potenţialul disruptiv al acestora. În acest context, creşte considerabil pericolul utilizării deliberate a unor agenţi care cauzează boli – cum ar fi virusurile şi bacteriile – în actele de terorism.
Abstract
The element of surprise is one of the main features of terrorism. But nowadays individuals, states, NGOs and other actors have altogether been taken by surprise by the new coronavirus. The challenge it has generated is affecting the society as a whole. This is also the case of the terrorist organizations which had to find new solutions to old practices. This article is a presentation of the new solutions implemented by terrorist entities, their possible consequences and potential post-pandemic evolutions and trends.
Autor: L. S.
