Evoluţia rapidă şi imprevizibilă a ameninţărilor de tip hibrid, precum şi creşterea frecvenţei şi a amplitudinii efectelor agregate ale dezastrelor naturale sau asociate unor activităţi umane impun adaptarea şi consolidarea mecanismelor şi capacităţilor prin care statele anticipează situaţiile de criză şi răspund la provocările generate de acestea.
Prin prisma apartenenţei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană, România depune eforturi susţinute pentru asigurarea securităţi naţionale şi colective, într-un context geopolitic global extrem de complicat, marcat atât de disoluţia unor mecanisme de control al armamentelor convenţionale şi nucleare, accentuarea fenomenelor imigraționiste şi intensificarea acţiunilor asimetrice cu autori statali, cât şi de accelerarea proceselor de transformare a economiilor şi societăților statelor industrializate, pe fondul efortului de diminuare a amplorii schimbărilor climatice.
Provocări regionale şi globale
La nivel regional, principalele provocări la adresa securităţii naţionale a României sunt determinate de atitudinea ostilă a Federaţiei Ruse în raport cu NATO, precum şi de încercarea autorităţilor de la Moscova de dominare politică, militară şi economică a statelor din regiunea Mării Negre care manifestă tendinţa apropierii de Alianţă.
Federaţia Rusă dispune de o gamă largă de instrumente de tip hard-power, de la cele convenţionale (ocuparea unor teritorii, permanentizarea prezenţei militare într-o serie de regiuni secesioniste şi transferul de armament către entităţile administrative locale), utilizate în statele din proximitatea flancului estic al NATO (Ucraina, Republica Moldova şi Georgia), la cele hibride (campanii de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, ingerinţe în cadrul unor procese electorale, susţinerea financiară a unor partide extremiste şi mişcări secesioniste etc.), angajate inclusiv în spaţiul european şi euro-atlantic.
Evoluţiile survenite în mediul de securitate global şi regional au determinat adaptarea politicilor şi strategiilor României la noile realităţi, prin definirea, în cadrul unei abordări holistice, a mecanismelor vizând prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză, indiferent de sursa, amploarea sau durata acestora.
Principalele direcţii de acţiune sunt reflectate în cadrul noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 şi vizează, cu prioritate, perfecţionarea Sistemului Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză, îmbunătăţirea cadrului legislativ intern, atragerea resurselor necesare instituţiilor cu atribuţii în problematica de referinţă, dar şi pregătirea populaţiei şi a decidenţilor, alături de personalul din structurile de intervenţie, prin exerciţii, antrenamente şi participarea la mecanismele de cooperare internaţională.
Imperativul perfecţionării acestui Sistem este determinat şi de precizările din cadrul Conceptului Strategic al NATO din 2010, care acordă managementului crizelor aceeaşi importanţă cu cea a apărării colective și securităţii prin cooperare. În acelaşi timp, evoluţiile din mediul de securitate regional impun o abordare nouă din perspectiva proceselor de planificare strategică.
Gestionarea crizelor prin cooperare
Având în vedere misiunea SRI de „realizare a securităţii naţionale, respectare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărare a statului de drept”, instituţia este chemată să participe, potrivit propriilor competenţe, la efortul de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză, în cadrul unei abordări comprehensive, împreună cu celelalte structuri departamentale şi instituţii naţionale abilitate.
Procesul de integrare a României în cadrul NATO şi UE a determinat redefinirea rolului Serviciului Român de Informaţii în arhitectura de securitate a ţării noastre. Dimensiunea de cooperare în formate multilaterale, în cadrul organismelor specializate euro-atlantice, a devenit o parte importantă a contribuţiei instituţiei la asigurarea securităţii naţionale.
În contextul menţionat, responsabilităţile SRI pe dimensiunea managementului situaţiilor de criză au cunoscut o creştere constantă şi susţinută, fiind necesar ca instituţia să răspundă rapid unor cerinţe specifice din ce în ce mai variate, inclusiv prin realizarea unor modificări interne atât la nivel conceptual, cât şi structural.
Pe acest fond, aşa cum am arătat şi în articolul „Managementul crizelor. Soluţii pentru evitarea surprizei”, în cursul anului 2017 s-a luat decizia înfiinţării Centrului Operativ pentru Managementul Integrat al Situaţiilor de Criză (COMISC), ca departament specializat în asigurarea îndeplinirii atribuţiilor legale ce revin SRI în situaţii de criză.
COMISC este o capabilitate permanentă şi flexibilă de suport al deciziei strategice în domeniul managementului situaţiilor de criză, având inclusiv funcţie de reprezentare a SRI la nivel naţional (pe relaţie interinstituţională), în cadrul unor mecanisme de cooperare bilaterală (cu o serie de parteneri strategici ai României), dar şi în formate multilaterale (în special cele constituite la nivel NATO şi EU). Astfel, COMISC este responsabil de susţinerea participării / reprezentării SRI la activităţile organizate sau găzduite, printre altele, de Centrul Naţional Militar de Comandă, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul Naţional de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice.
Totodată, este asigurată capacitatea optimă de răspuns instituţional pe timp de criză (reală sau simulată prin exerciţii), structura menţionată incluzând experţi din cadrul Serviciului, cu atribuţii pe linia prevenirii şi contracarării unor riscuri şi ameninţări specifice, în funcţie de evoluţiile mediului de securitate.
În situaţii de criză se impune menţinerea unei legături permanente cu toate structurile interne angrenate în oferirea unui răspuns integrat, inclusiv cu cele de analiză şi cooperare internaţională, motiv pentru care componenta IT&C, cu rol determinant în administrarea bazelor de date, precum şi în asigurarea canalelor de comunicaţii necesare, prezintă o relevanţă aparte.
Trebuie remarcat că sarcinile ce revin COMISC nu vizează domeniile în care SRI este responsabil la nivel naţional şi pentru care sunt constituite structuri dedicate, cum ar fi Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă şi Centrul Naţional CyberInt. Astfel, SRI dispune, în prezent, de o platformă ce permite abordarea integrată şi flexibilă a unor situaţii de criză cu implicaţii multisectoriale, fără a dubla mecanismele deja existente în plan intern.
COMISC, în faţa provocărilor
După operaţionalizare, COMISC a fost testat în cadrul ediţiilor anuale ale unor exerciţii de management al crizelor, organizate de România sau de organismele specializate ale NATO şi UE. Acestea sunt bazate pe scenarii inspirate de situaţia de securitate existentă la nivel regional şi internaţional, care permit testarea structurilor, capabilităţilor şi procedurilor specifice în caz de criză.
Noua capabilitate a fost validată în situaţii reale, pe timpul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE de către România, în perioada 01.01 – 30.06.2019. Astfel, factorii de decizie din cadrul SRI au hotărât, încă din prima parte a anului 2018, pe baza unei analize aprofundate, să înfiinţeze un grup operativ (task force) intern, dedicat gestionării integrate la nivel instituţional a acestei problematici.
Structura în cauză a funcţionat permanent, în perioada de referinţă, pe platforma COMISC, incluzând experţi din cadrul mai multor unităţi operative ale SRI, având în vedere provocările specifice de securitate la nivel european, generate, printre altele, de terorism, atacuri cibernetice şi agresiuni informaţionale. Detalii suplimentare asupra acestui subiect sunt oferite în articolul „Preşedinţia Consiliului UE. Parteneriatul pentru securitate”, publicat în ediţia electronică a revistei.
Având în vedere rezultatele pozitive înregistrate, conducerea SRI a hotărât ca respectivul grup operativ să fie utilizat şi în coordonarea tehnică a participării Serviciului la asigurarea securităţii cu ocazia vizitei efectuate de Suveranul Pontif în România, în perioada 31.05 – 02.06.2019.
Avantajele operaţionalizării COMISC au fost evidenţiate încă o dată în contextul pandemiei de COVID-19, Centrul fiind utilizat încă de la începutul lunii martie 2020 atât pentru gestionarea unitară a efectelor crizei în plan instituţional, cât şi pentru îndeplinirea responsabilităţilor ce revin SRI la nivel naţional, pe această dimensiune.
Luând în considerare necesitatea realizării unei abordări comprehensive a crizei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, COMISC a fost augmentat cu experţi din cadrul mai multor unităţi SRI, având inclusiv atribuţii pe linie medicală, juridică și de personal. Eficacitatea acestui mod de lucru a confirmat utilitatea existenţei unei structuri permanente şi flexibile, capabilă să asigure cadrul de organizare, expertiza preliminară şi reacţia imediată, necesare managementului unei situaţii de criză multidimensională.
Pornind de la aceste baze solide, Centrul are capacitatea de a se adapta permanent la evoluţiile regionale şi globale din mediul de securitate, în concordanţă cu modificările cadrului legislativ din domeniul managementului situaţiilor de criză, cu schimbările, operate pe cale de consecinţă, în structurile similare de la nivel naţional, precum şi cu transformările conceptuale şi organizatorice înregistrate în cadrul NATO şi UE.
Abstract
The recurrence and extent of natural disasters or security crises have dramatically increased lately. In addition, against the backdrop of globalization, crises have now even deeper implications for regions and populations.
As a NATO and EU member, Romania has been making great efforts to appropriately tackle all these growing challenges, as crisis management is a primary concern in national strategic documents.
SRI has quickly adapted to this fluid environment by creating the Operative Center for Integrated Crisis Management Situations (COMISC), a dedicated structure that provides a holistic, cross-domain and flexible approach to crisis situations at institutional level.
At the same time this capability offers specialized support for strategic decision-makers, while ensuring a focal point within SRI and other national defense institutions.
Ever since it was founded, COMISC has been successfully tested on numerous occasions, during the crisis management exercises that were organized not only by Romania, but also within NATO and EU format.
Last, but not least, COMISC has been the technical coordination platform of the security support provided by SRI during the Romanian Presidency of the EU Council, as well as on the occasion of His Holiness Pope Francis visit in our country, while playing a key role in integrating institutional answers to the challenges that COVID-19 pandemic has entailed.
Autori: Florin Drugă și Dragoş Ardeleanu
