Atentatele din SUA din 11 septembrie 2001 au dat startul unei noi ere, cea a terorismului global, evenimente ce au atras un răspuns din partea Statelor Unite pe măsură, sub forma războiului global împotriva terorii, privit ca o strategie pe termen lung.
Făcând o analiză a acţiunilor SUA şi rezultatelor acestora în Irak şi Afganistan, editorul prezentei lucrări, Steve Tsang, susţine că războiul nu este instrumentul cel mai adecvat sau eficient de luptă contra terorismului global, sugerând că soluţia câştigării războiului global împotriva terorii rezidă în dispunerea de informaţii valoroase şi oportune şi în obţinerea unei adeziuni generale a opiniei publice, inclusiv a celei din lumea islamică.
Ca o rezolvare a acestei probleme, se subliniază necesitatea atingerii unui echilibru între nevoia de a preveni atacurile teroriste şi protejarea drepturilor omului, inclusiv ale suspecţilor de terorism, deoarece printr-o reacţie exagerată la ameninţările teroriste, mergând până la încălcarea drepturilor indivizilor, în mod deliberat sau fără intenţie, se promovează cauzele Al Qaeda.
Colectivul care şi-a adus contribuţia la această carte şi-a propus să analizeze şi explice problemele care sporesc complexitatea schimbărilor pe care guvernele democratice şi serviciile lor de informaţii trebuie să le abordeze pentru a răspunde eficient provocărilor terorismului global. Astfel, serviciile de informaţii trebuie să-şi utilizeze toate resursele, într-un mod eficient şi creativ, şi să gândească în afara şabloanelor. Totodată, o mai mare transparenţă a acestora este considerată oportună, în contextul controverselor legate de presupusele eşecuri în care este implicată comunitatea de informaţii. Un alt aspect notabil îl reprezintă necesitatea de consolidare a capacităţii şi eficacităţii serviciilor de informaţii din societăţile democratice, fapt ce indică importanţa şi mai mare a aplicării unei forme corespunzătoare de control sau supraveghere politică.
În procesul de adaptare la noile ameninţări, serviciile de informaţii trebuie să elaboreze metode necesare pentru contracararea terorismului, ceea ce va atrage creşterea eficienţei activităţii, dezvoltarea capacităţilor profesionale, promovarea inovaţiilor, dar şi stabilirea unor conexiuni cu exteriorul. Concret, activitatea serviciilor de informaţii va rămâne secretă, dar poate şi trebuie să beneficieze de expertiza unor specialişti din afara comunităţii de informaţii, cu privire la o gamă largă de subiecte, care pot indica direcţia din care poate veni următoarea „surpriză”, astfel încât să fie capabile nu doar a identifica „necunoscutul cunoscut”, după cum afirma Donald Rumsfeld, fostul secretar de stat al Apărării al SUA, ci şi a anticipa „necunoscutul necunoscut”.
O opinie similară este exprimată de Richard J. Aldrich, potrivit căruia provocările terorismului de tip Al Qaeda reprezintă consecinţe ale globalizării, care trebuie privite dincolo de ceea ce pot realiza serviciile de informaţii, pe cont propriu. Astfel, propune înfiinţarea, în zona mediului academic, a unui Centru Global de Analiză a Ameninţărilor, care să colaboreze îndeaproape cu comunitatea de informaţii, furnizându-i acesteia date provenind din combinarea surselor deschise de informaţii şi a dialogului cu specialişti renumiţi la nivel mondial. O astfel de structură ar însemna, în opinia lui Richard J. Aldrich, atingerea unei capacităţi de care nu dispune nimeni în prezent, putând contribui la creşterea posibilităţilor de înţelegere şi anticipare a provocărilor necunoscute pe care le aduce cu sine globalizarea.
Mark Urban, exemplificând cu situaţia din Marea Britanie, notează că o problemă a timpurilor noastre este reprezentată de războaiele inter-culturale disputate, pe de o parte, între susţinătorii drepturilor omului care consideră că serviciile secrete sunt ineficiente, producând evaluări părtinitoare din punct de vedere politic, poate chiar exagerând ameninţările existente la adresa civilizaţiei occidentale şi cei care au tendinţa de a considera că serviciile de informaţii au fost private de multe dintre prerogativele lor.
Într-o analiză a evoluţiei comunităţii de informaţii din SUA, ulterior atacurilor din 11 septembrie 2001, Jack Caravelli susţine că aceasta nu a putut preîntâmpina pericolul terorist din cauza unei lipse de imaginaţie, evidenţiată sub forma neputinţei de a constata că tipologia ameninţărilor contemporane s-a schimbat faţă de cea din timpul Războiului Rece. Astfel, pentru comunitatea de informaţii a SUA, înţelegerea naturii conflictelor asimetrice şi formarea instrumentelor de analiză necesare constituie cea mai mare provocare, în prima parte a secolului XXI.
Pornind tot de la evenimentele din septembrie 2001, Richard G. Stearns lansează o întrebare de maxim interes actual, respectiv care este cadrul legislativ adecvat combaterii terorismului modern si armelor de distrugere in masă. Expunând o serie de păreri contrastante ale unor diverşi specialişti în drept, Stearns concluzionează că un răspuns convingător nu poate fi oferit, o soluţie fiind identificarea unui punct comun între folosirea mijloacelor preventive, inclusiv recurgerea unilaterală la forţă, după modelul american, şi apelul la strategii de combatere a terorismului, având la bază aplicarea legii, conform modelului european.
O trecere în revistă a problematicii privind alocarea eficientă a resurselor este făcută de către directorul SRI, George Cristian Maior şi Sebastian Huluban. Potrivit celor doi autori, este necesară combinarea utilizării surselor secrete umane şi a celor tehnice, pentru obţinerea unor rezultate optime în culegerea de informaţii. Pe de altă parte, o schimbare survenită după 2001 este evidentă la nivelul politicilor de personal, mai ales în democraţiile nou apărute în Europa Centrală şi de Est, conceptul de „serviciu de-o viaţă” devenind tot mai perimat, observându-se o creştere a carierelor în spirală şi tranzitorii, dar şi o scădere a celor clasice liniare şi de expert.
În final, Richard J. Aldrich enunţă o idee deosebit de interesantă – globalizarea a creat o lume interconectată, care înclină balanţa avantajelor în defavoarea statelor şi în favoarea teroriştilor – problemă ce ar trebui să atragă într-o proporţie mai mare atenţia serviciilor de informaţii.
„Serviciile de informaţii şi drepturile omului în era terorismului global” este o carte binevenită pe piaţa editorială, oferind publicului larg o viziune asupra preocupărilor actuale ale serviciilor secrete, în contextul pericolului terorist, iar specialiştilor, o provocare de a identifica noi soluţii de reformă a comunităţii de informaţii.
Autor: Alina Manda-Topârceanu