În epoca reţelelor sociale, tehnologia informaţiei influenţează lumea cu o viteză mult mai mare decât au reuşit să o facă orice alte inovaţii tehnologice de-a lungul timpului. Această influenţă o resimţim mai ales atunci când reţelele de comunicaţii cedează, generând disfuncţii la nivelul societăţii în ansamblu.
Tehnologia informaţiei deschide noi perspective în ceea ce priveşte modalitatea de a transmite mesaje, fiind un avantaj pentru activităţile de awareness. Pe de-o parte, noile mijloace de comunicare sunt interactive şi moderne, accesibile la un click distanţă. New Media sunt modalităţi de promovare a culturii de securitate uşor de utilizat, cu costuri reduse, care facilitează cooperarea interinstituţională, respectiv comunicarea cu organizaţiile şi cetăţenii. Pe de altă parte, în mediul digital, evoluţia tehnologiei aduce cu sine vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări cu caracter dinamic. Dacă factorul uman nu conştientizează riscurile la care este expus şi nu adoptă un comportament preventiv, este puţin probabil să existe sisteme de securitate impenetrabile, capabile să protejeze o organizaţie.
Activităţile de awareness realizate de către serviciile de informaţii europene urmăresc îmbunătăţirea culturii de securitate la nivelul entităţilor din sectoare de activitate importante pentru securitatea naţională – industrie, energie, telecomunicaţii, transporturi şi cercetare-dezvoltare. Serviciile de informaţii acţionează pentru îndeplinirea misiunii preventive în domenii de competenţă precum securitatea cibernetică, prevenirea şi combaterea terorismului şi extremismului, contraspionajul, protecţia informaţiilor clasificate.
Extinderea cooperării, un beneficiu al evoluţiei tehnologice
Tehnologia informaţiei facilitează cooperarea interinstituţională la nivel naţional şi internaţională, fiind create premise favorabile pentru simplificarea şi eficientizarea proceselor de comunicare, nu numai din perspectiva diminuării birocraţiei, ci şi din punct de vedere funcţional, prin schimb de expertiză.
În contextul unui mediu de securitate dinamic, succesul activităţii serviciilor de informaţii este condiţionat de prezenţa în angrenajul social, în cadrul deplinei legalităţi şi cooperării interinstituţionale oneste.
Un exemplu în acest sens este oferit de cooperarea dintre Serviciul de Informaţii şi Securitate (PET) din Danemarca şi Confederaţia Industriei Daneze în vederea iniţierii programului de awareness RASK (Risk Behaviour and Security Culture). Acesta este dedicat companiilor din mediul privat, pentru a conştientiza riscurilor la adresa securităţii organizaţiilor. Totodată, PET a dezvoltat un format de cooperare între autorităţi la nivel naţional, în vederea eficientizării acţiunilor de prevenire a riscurilor radicalizării. Formatul include şi reţelele existente de cooperare în prevenirea criminalităţii: SSP (şcoli, servicii sociale, poliţie), PSP (sectorul psihiatric, servicii sociale, poliţie) şi KSP (penitenciare, Serviciul de Probaţiune, servicii sociale şi poliţie).
Un alt exemplu este planul de prevenire a radicalizării (Planul R) al serviciului de informaţii din Belgia (VSSE). Planul R presupune cooperarea VSSE cu autorităţi şi instituţii de la nivel naţional, inclusiv cu cele care nu au competenţe în aplicarea legii. Pe aceeaşi linie, FIS Elveţia este preocupat de intensificarea cooperării cu serviciile partenere din Germania şi Austria, în vederea dezvoltării continue a programului de awareness Prophylax, asumat la nivel naţional.
Printre principalele preocupări ale serviciilor de informaţii europene se numără şi dezvoltarea relaţiilor cu mediul academic şi institutele de cercetare, respectiv implicarea în proiecte de cercetare.
Cum sunt transmise mesajele
Profesorul Marshall McLuhan a promovat ideea potrivit căreia cheia succesului în captarea atenţiei publicului constă în forma în care mesajele sunt transmise, întrucât aceasta determină modul în care sunt percepute. Pentru obţinerea rezultatelor pozitive, este esenţial ca mijloacele de comunicare să fie diverse şi adaptate la nevoile beneficiarului. Expunerea la aceleaşi mesaje transmise prin mijloace diverse contribuie la buna înţelegere şi asimilarea mai facilă a acestora.
Mesajele pot fi transmise verbal în cadrul unor formate variate de activităţi de awareness pe tematici de securitate naţională (de exemplu, conferinţe, work-shop-uri, briefing-uri, prelegeri, training-uri). Aceste mesaje se regăsesc şi pe platformele online promovate de instituţiile cu atribuţii pe linia conştientizării.
Oficiul Federal pentru Apărarea Constituţiei (BfV) din Germania organizează congrese anuale în domeniul securităţii economice, adresate atât mediului public, cât şi celui privat. Serviciul General de Informaţii şi Securitate (AIVD) din Olanda organizează conferinţe naţionale şi internaţionale la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, în scopul conştientizării asupra riscurilor tehnologiei folosite la computerele cuantice.
Un mijloc extrem de eficient de transmitere a mesajelor este materialul video. De exemplu, FIS Elveţia a realizat în anul 2016 filmul „Targeted” în care sunt prezentate activităţi de spionaj economic derulate de serviciile de informaţii ostile. Scopul acestuia este înţelegerea formelor de manifestare a activităţilor de spionaj şi recunoaşterea timpurie a acestora. Şi BfV Germania utilizează materiale video pentru a promova conceptul de awareness.
O altă modalitate de transmitere a mesajelor este publicarea unor broşuri, inclusiv în variante online. Contraspionajul este un domeniu frecvent abordat, având în vedere că unele state europene cu un nivel tehnologic ridicat reprezintă ţinte constante ale spionajului ştiinţific şi tehnologic. Broşurile informează asupra modalităţilor de manifestare a unor potenţiale activităţi de spionaj derulate de entităţi ostile şi totodată transmit recomandări privind protecţia împotriva unor astfel de acţiuni. De asemenea, sunt elaborate ghiduri de conduită protectivă în domeniul securităţii cibernetice.
Serviciul olandez de informaţii, AIVD, publică frecvent pe site-ul propriu materiale pe tema extremismului, ce prezintă evoluţia fenomenului la nivel naţional. Serviciul Federal de Informaţii (FIS) din Elveţia, sub egida programului de awareness Prophylax, publică broşuri privind riscurile la adresa securităţii naţionale (spionaj economic, proliferarea armelor de distrugere în masă).
În materialele publicate de serviciul de informaţii finlandez (SUPO) sunt abordate aspecte cu relevanţă în domenii precum contraterorism, intelligence şi securitate.
În ceea ce priveşte activitatea BfV pe această componentă, broşurile elaborate sunt folosite inclusiv în cadrul sesiunilor de informare a reprezentanţilor din sectorul economic. Acestea conţin prezentări succinte ale riscurilor la care sunt expuşi angajaţii unei organizaţii în timpul călătoriilor în străinătate în interes de serviciu, ale riscurilor din social media, respectiv recomandări privind selecţia personalului sau conduita de urmat în cazul vizitelor partenerilor de afaceri la sediul organizaţiei. De asemenea, în cadrul activităţilor de awareness pe tema securităţii economice, serviciul german de informaţii pune la dispoziţia participanţilor materiale analitice şi rapoarte cu privire la evoluţiile din domeniu.
În prezent, pe componenta de awareness, Serviciul Român de Informaţii (SRI) utilizează mai multe mijloace pentru dezvoltarea culturii de securitate. Anual sunt organizate conferinţe naţionale şi internaţionale, exerciţii de securitate cibernetică, sesiuni interactive de informare în scopul promovării culturii de securitate în rândul beneficiarilor vizaţi. De asemenea, pe site-ul oficial sunt publicate ghiduri şi buletine de securitate cibernetică, respectiv de protecţie a informaţiilor clasificate, precum şi reviste de specialitate.
Cooperarea interinstituţională, atât la nivel naţional, cât şi internaţional (inclusiv cu instituţii ce nu fac parte din sistemele securitate sau apărare), favorizată de tehnologia informaţiei, reprezintă un element cheie în îndeplinirea misiunii preventive asumate de serviciile de informaţii europene. Eficienţa activităţilor de awareness rezidă inclusiv în utilizarea unor modalităţi variate de transmitere a mesajului, adaptate la nevoile beneficiarului. New media permit deopotrivă cooperarea interinstituţională pe noi coordonate de responsabilitate şi eficienţă, precum şi transmiterea mesajelor de conştientizare către organizaţii şi cetăţeni.
Abstract
Legal technology supporting cooperation between national and international public institutions is a key element in fulfilling the intelligence agencies’ mission of preventing threats to national security.
The use of varied methods of sharing the message, according to the final user’s needs, raises the efficiency of the awareness activities. Also, exposing the user to the same message, presented in various shapes, helps him to better understand and assimilate the main awareness ideas. Nowadays, if managed properly, new media allow cooperation on responsibility and efficiency basis and also sharing the awareness message with organizations and citizens.
Autor: Roxana Pascal
