Omul, ca ființă socială, și-a dorit, și cu siguranță își va dori în continuare, să fie conectat cu semenii săi. Încă de la apariția primelor forme de organizare socială și până în era digitală, în care ne place să credem că trăim, formele și frecvența relațiilor interumane s-au manifestat diferit, de cele mai multe ori în directă corelație cu avansul tehnologic. Cert este însă faptul că odată cu multiplele beneficii ale conexiunilor umane – să ne gândim numai la comerț și dezvoltarea culturală – au apărut și unele dezavantaje. Iscoadele și mai nou spionii au putut culege cu ușurință informații despre „țintele” lor, au identificat și exploatat punctele slabe ale adversarului pentru a putea lansa cu succes un atac militar clasic, economic sau cultural.
O sabie cu două tăișuri
În prezent datele problemei nu s-au modificat, în esența lor, doar că era digitală a venit la pachet cu noi facilități, dorințe, dar din păcate și cu noi pericole. Dorința de a fi mereu conectați – „semper nexum” – este o sabie cu două tăișuri, cu partea sclipitoare a comunicării facile, a călătoriilor rapide și a accesului instant la informații, dar și cu partea întunecată a comunicării în scopuri distructive, a manipulării, a traficului de orice fel și a sustragerii de informații. Fără a deveni paranoici, deși fiecare individ trebuie „să își poarte de grijă” în mediul virtual, statul are obligația să își apere cetățenii și în spațiul cibernetic, prin crearea, utilizarea și dezvoltarea instituțiilor specializate.
Un vechi cavaler cu o nouă armură
De la cavalerul medieval la cavalerul digital, de la scut la firewall și de la lance la tastatură, spiritul care animă luptătorii de partea binelui a rămas neschimbat, și anume protejarea celor lipsiți de posibilitatea eficientă de a se apăra, indiferent de unde vin amenințările.
În prezent, acești cavaleri activează în diferite domenii mai mult sau mai puțin complexe, mai mult sau mai puțin vizibile, unul dintre acestea fiind și domeniul militar. Desigur, pe timp de pace sprijinul acordat cetățenilor pare oarecum indirect, lăsând la o parte intervenția în situația unor dezastre naturale, însă pregătirea personalului militar se desfășoară în condiții apropiate unei situații reale. Acțiunile militare în mediul electromagnetic și în spațiul cibernetic, deși sunt mai puțin vizibile și spectaculoase, sunt cele mai apropiate de realitatea unui conflict. În primul rând, garanția succesului depinde de nivelul de profesionalism al specialiștilor din domeniile comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică.
Continuatoare a tradițiilor învățământului militar de transmisiuni, Școala de Aplicație pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică (SACTIAC) este noul și totodată vechiul cavaler din spațiul cibernetic și electromagnetic. Misiunea principală nu s-a modificat radical pe parcursul existenței, scopul fiind formarea inițială și continuă a resursei umane din Ministerul Apărării Naționale dar și din alte instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. De asemenea, în cadrul instituției au fost pregătiți și militari din țările aliate și partenere.
Noua denumire este în vigoare de anul acesta, iar modificarea numelui nu este doar una formală, ci marchează un nou început într-o perioadă în care nu mai putem vorbi de comunicații fără să discutăm de rețele, în care nu mai putem vorbi de rețele fără să discutăm despre apărare cibernetică. Domeniile incluse în titulatură nu mai trebuie privite separat, abordarea comună fiind cea mai bună și poate singura alegere, iar acest lucru trebuie să devină o mentalitate. Și aici intră în rol SACTIAC.
Educația – primul scut
Indiscutabil, resursa umană este cea mai importantă, dar la fel de importantă este și modelarea ei. Misiunea de a modela sau chiar remodela este una complexă, mai ales că elevii și cursanții sunt deja actori ai mediului cibernetic. Accesul la informație, apartenența la rețelele sociale și diversele modalități de comunicare electronică vin la pachet cu anumite mentalități deja formate și cu multe așteptări. Limitarea și chiar interzicerea accesului la smartphone sperie orice membru al tinerei generații care nu mai concepe să existe fără internet, fără rețea și fără „memoria externă” accesată prin motoarele de căutare. După o scurtă perioadă aceștia devin conștienți de pericolele din spațiul cibernetic, de ușurința cu care o situație favorabilă poate deveni nefavorabilă, chiar periculoasă, de faptul că trebuie făcut un compromis între accesul permanent, de mare viteză, de mare capacitate și securitatea, calitatea și punctualitatea comunicării. Prin educație și conștientizarea fiecăruia se formează primul scut al viitorului cavaler al mediului electromagnetic și cibernetic. Legăturile sociale și profesionale care se formează în cadrul grupurilor de elevi și cursanți își vor fi dovedit utilitatea în momentul în care aceștia se vor reîntâlni în cadrul exercițiilor care implică unitățile din care fac parte.
Desigur, ne dorim să nu fim singuri atunci când furnizăm educație în aceste domenii, o abordare interinstituțională este benefică și reprezintă un sprijin real mai ales la început de drum în domeniul apărării cibernetice.
Semper nexum – nu doar cuvinte pe o emblemă
Nu întâmplător aceasta este deviza Școlii de Aplicație pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică. Și nu este doar o deviză, este o mentalitate a personalului care își desfășoară activitatea în domeniile comunicații, tehnologia informației și apărare cibernetică. Desigur, aceste domenii sunt unele de suport, nu există pentru ele, ci pentru a contribui la succesul forțelor luptătoare. Cea mai bună dovadă a reușitei profesionale pentru personalul care activează în aceste trei domenii este atunci când ceilalți spun că au fost mereu conectați. Așa cum marinarii au urarea lor tradițională, poate, în timp, această deviză va deveni o tradiție a profesioniștilor din aceste domenii, o urare la fiecare început de misiune.
Vă doresc să fiți mereu conectați!
Abstract
The wish of being always connected is a double edged sword. On the one side we enjoy an easy way to communicate and we can instantly acces any kind of information, but on the other side we find the manipulation, the trafficking and data theft. Military cyber-electromagnetic operations might be less spectacular, but they are the closest experience of the war. Our school`s main mission has not changed over the years and we keep on training the Ministry of National Defence and other defence and security agencies` employees.
Autor: Vasile Cosmin Groza, Şcoala de Aplicație pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică, Sibiu
