Informația viitorului. O perspectivă digitală

Comunitatea serviciilor de intelligence se confruntă în prezent cu unele dintre cele mai mari provocări pe care le-a întâlnit de-a lungul istoriei sale.

Până recent, culegerea de informaţii a fost o activitate ce presupunea riscuri ridicate, inclusiv din perspectiva recrutării unor persoane care să ofere acces la datele secrete ale adversarilor, în special cei care aparțineau cercului intim al acestora. Costurile ridicate de operare erau generate de monitorizarea prin mijloacele tehnice sofisticate sau de folosirea unui număr mare de oameni. Această realitate, însă, se schimbă în mod accelerat, mai ales în contextul proliferării tehnologiilor precum Inteligenţa Artificială, Big Data, Internet of Things (IOT) sau Blockchain.

Inovația, promovată de mediul privat

În contrast cu situaţia anterioară, când inovaţia tehnologică a fost promovată de state, inovaţiile actuale sunt propulsate în mare măsură de organizații private, iar noile tehnologii devin disponibile publicului larg imediat ce apar, în foarte multe situaţii la preţuri accesibile sau chiar gratuit. Astfel, ameninţările se schimbă drastic, inovaţiile tehnologice oferind unor terţe entităţi capabilităţi ce erodează avantajul serviciilor de informaţii.

În acest context, structurile de informații pun accent pe integrarea noilor tehnologii în activitatea tradiţională de intelligence. În același timp, rolul resursei umane în cadrul procesului de intelligence este redefinit gradual.

Spre exemplu, Open Source Intelligence (OSINT), un concept creat de comunitatea de intelligence pentru a descrie informaţiile obţinute în urma accesării unor medii din spaţiul public, au fost considerate, în mod tradiţional, inferioare celor obţinute prin mijloacele consacrate (HUMINT, TECHINT). Acest lucru se schimbă în prezent, când serviciile de informaţii au realizat că informaţiile din OSINT sunt foarte uşor de obţinut şi oferă o imagine de ansamblu la un cost mult redus în comparaţie cu informaţiile obţinute cu mijloace şi metode complexe de lucru. Spre exemplu, informaţii de calitate privind invazia Rusiei în Ucraina au provenit de pe platformele social media, iar momentul capturării lui Osama Bin Laden a fost transmis live, pe Twitter, în mod involuntar, de o persoană ce locuia în împrejurimile ascunzătorii liderului organizaţiei teroriste al-Qaeda.

Una dintre provocările serviciilor de informaţii va fi eficienţa cu care OSINT va putea fi integrată în cadrul operaţiunilor. O abordare viabilă ar fi utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI), tehnologie care se conturează tot mai mult ca singura modalitate de a procesa sau analiza volumul de date generat de omenire.

Potrivit unor estimări, în anul 2025, volumul de date digitale va fi de 10 ori mai mare decât în prezent, iar acest fapt va solicita serviciilor de informaţii capacităţi superioare pentru a putea valida informațiile de securitate națională.

Semnale de alarmă

Un semnal de alarmă ar putea fi dificultatea cu care comunităţile de intelligence au răspuns la transformarea reţelelor social media în arme digitale, spre exemplu ingerinţele în procesul electoral din SUA din anul 2016, ingerinţele în referendumul pentru Brexit sau propaganda menită să destabilizeze ţările membre UE în perioada pandemiei.

Probabil aceste agresiuni ar fi putut fi contracarate mai eficient cu sprijinul tehnologiei AI, care ar fi putut semnala în mod eficient reţelele și conturile de socializare utilizate de agenţii străini pentru acţiuni de propagandă. O contribuție importantă o putea avea intensificarea cooperării structurilor naționale de informații cu administratorii reţelelor de socializare şi alte organizații din mediul privat. Acţiunile de limitare a propagandei şi dezinformării prin reţelele de socializare s-au materializat prin anumite limitări impuse transmiterii de fake news sau prin semnalări asupra informaţiilor potenţial false. Totuși ritmul de implementare a acestor măsuri este inferior celui în care adversarii îşi rafinează metodele de lucru.

Aceste capabilităţi ofensive vor cunoaşte probabil o îmbunătăţire semnificativă pe măsură ce adversarii vor integra şi dezvolta tehnologiile AI şi Deepfake. Această ultimă tehnologie permite oricui deţine un sistem informatic şi o conexiune la Internet să creeze conţinut audio-video fals cu un grad ridicat de realism. Deşi, în prezent, conţinutul Deepfake poate fi distins de o imagine sau înregistrare video autentică, specialiştii din domeniu consideră că acest lucru se va schimba foarte curând.

Concomitent sunt dezvoltate capabilităţi în numeroase domenii conexe celui tehnologic, remarcându-se mai ales cele din spațiul cibernetic. În ultimii ani, în acest domeniu au fost semnalate atacuri tot mai frecvente şi mai sofisticate.

Ar putea astfel de capabilităţi să reprezinte o ameninţare iminentă asupra democraţiei şi a statului de drept? Ar putea culegătorii de informaţii ai viitorului să fie reprezentaţi de ofiţeri specializaţi în crearea de algoritmi pentru interogarea şi analizarea informaţiilor? Ar putea ofiţerii analişti să aibă rolul de a valida algoritmii care au stat la baza unei informaţii finite? Se va menține preocuparea serviciilor pentru recrutarea de surse de valoare?

Este greu să definim în prezent rolul viitorilor ofiţeri de informaţii, însă este cert că serviciile de informaţii trebuie să investească şi să adopte în mod accelerat inovaţia tehnologică, aceasta fiind probabil cea mai importantă componentă a viitoarei revoluţii din intelligence.

Totodată, trebuie recalibrată cooperarea serviciilor partenere, dar şi relaţia cu organismele private care vor continua să păstreze un avans tehnologic notabil în comparație cu cel obținut la nivel statal.

Abstract

The intelligence community is facing one of the biggest challenges in history. Today, the information collection rules are rapidly changing and the proliferation of technologies such as Artificial Intelligence, Big Data, the Internet of Things and Blockchain – developed mainly by private entities – diminish the advantages intelligence services once had.

Artificial Intelligence will probably be a game changer in the intelligence industry, a fact that should not be overlooked. Considering that technology innovation is mostly driven by private entities, the intelligence community may need to reconsider the cooperation process, within and with the private sector.

Autor: Eugen Ghirasin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*