În cadrul misiunii asumate de SRI, cea de protecţie a valorilor democratice ale României, a securităţii economice şi a secretelor de stat, se conturează tot mai clar necesitatea orientării activităţii de informaţii nu doar spre protejarea informaţiilor clasificate potrivit Legii nr. 182/2002, ci şi spre identificarea surselor generatoare de date şi informaţii confidenţiale sau nedestinate publicităţii, care se circumscriu „secretului”.
Din această perspectivă, divulgarea acestora din urmă, deşi nu intră sub incidenţa Legii, ar putea aduce prejudicii intereselor autorităţilor şi instituţiilor publice, agenţilor economici sau unei persoane juridice de drept public sau privat.
Conform art. 4 alin. 1 din HG nr. 585/2002, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, raportat la importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi la consecinţele ce s-ar produce, ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate.
Rolul preventiv al SRI este îndeplinit prin conştientizarea deţinătorilor de informaţii clasificate privind riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale concretizate în: punerea în pericol în orice mod a securităţii informaţiilor clasificate naţionale, sau ale aliaţilor; prevenirea accesului neautorizat; respectarea principiului „nevoii de a cunoaşte”, prevenirea incidentelor de securitate.
De ce sunt valoroase secretele
Orice ţară investeşte în protejarea şi promovarea intereselor proprii, militare, economice, politice. Informaţiile făcute publice sunt acelea care nu mai prezintă valoare sau interes din perspectiva propriilor interese.
Activitatea de informaţii specifică a arătat că economia României nu este ferită de ameninţarea spionajului economic, serviciile de informaţii adverse concentrându-se asupra culegerii de informaţii valoroase.
Sub diverse acoperiri, pe teritoriul ţării noastre au acţionat reprezentanţi ai altor state, care au căutat să profite prin furt de proprietate intelectuală din domenii în care România se străduieşte să fie performantă la nivel internaţional.
Există, de asemenea, companii şi antreprenori străini care urmăresc să obţină date sensibile din domeniul cercetării, în vederea îmbunătăţirii propriilor produse, ori pentru a câştiga un avantaj competitiv profitând de idei sau produse inovative dezvoltate în cadrul institutelor de cercetare româneşti.
De multe ori, pentru susţinerea intereselor economice ale statelor pe care le reprezintă, serviciile de informaţii străine oferă sprijin anumitor companii cu reprezentanţe în România.
O altă direcţie de acţiune este reprezentată de căutarea informaţiilor clasificate sau a persoanelor care au acces la astfel de materiale şi recrutarea acestora. În acest caz miza este ca propria ţară să beneficieze de descoperirile ştiinţifice necesare realizării unui produs pe plan intern, eliminând nevoia de a importa acel produs la costuri mai mari.
Prin obţinerea accesului la secretele competitorilor o entitate (ţară sau companie) poate economisi timp şi sume enorme, sărind etapele de cercetare-dezvoltare şi trecând direct la punerea în practică a rezultatelor sau la lansarea pe piaţă a unui produs.
Putem spune că, orice produs, proces, metodă, tehnologie sau idee poate fi o ţintă şi orice secret comercial neprotejat este vânat de cei care doresc să obţină produse inovative pe seama efortului şi cheltuielii „victimei”.
Atunci când o companie străină, de exemplu, utilizează date obţinute fraudulos din cercetarea românească pentru a realiza un anumit bun la un cost redus, statul român este prejudiciat, întrucât ar fi putut obţine venituri din redevenţe, drepturi de autor sau transfer de brevete. Furtul de date tehnologice clasificate, cu valoare economică actuală sau potenţială, permite entităţilor străine să replice o anumită tehnologie, ameninţând atât securitatea naţională cât şi mediul de afaceri autohton, prin pierderea locurilor de muncă. Uneori, chiar dacă se reuşeşte doar sustragerea parţială a unui proiect sau produs, câştigul pentru entitatea concurentă poate fi substanţial, iar pentru România paguba ar putea fi imensă. Pe măsură ce proiectul de cercetare evoluează, know-how-ul poate conduce la obţinerea unor rezultate cu implicaţii de securitate naţională. Entităţile adverse sunt foarte interesate de obţinerea de tehnologii din cadrul procesului de cercetare-dezvoltare, indiferent de nivelul de clasificare, în condiţiile în care aplicarea practică şi prototipul vor reprezenta material clasificat.
Accesarea fondurilor europene pentru diverse proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare presupune ca cea mai mare parte a rezultatelor acestora să devină accesibilă prin diseminare în mediul virtual sau în cadrul conferinţelor ştiinţifice. Informaţia este un bun valoros în mediul ştiinţific şi este împărtăşită în mod liber. Totuşi, anumite date sau informaţii sunt confidenţiale sau nu sunt publice. Informaţia care nu este diseminată în mod deschis poate include: rezultate ale cercetării înainte de publicare, etape de cercetare cu acces restricţionat, tehnici şi procedee de laborator, formule, metode, combinaţii, elemente sensibile ale proceselor de cercetare ştiinţifică, rezultatele testelor aplicate.
Cercetarea, dezvoltarea şi obţinerea de performanţe tehnico-ştiinţifice au la bază un capital temporal, financiar şi uman deloc neglijabil şi în aceste condiţii decizia clasificării informaţiilor obţinute în cursul acestor procese devine justificată. Competitorul nu ar trebui să profite de avantajele unor informaţii obţinute fără asumarea costurilor sau fără să plătească proprietarului de drept.
Cercetătorii trebuie să îşi protejeze proprietatea intelectuală şi să conştientizeze că există actori non-statali şi organizaţii care nu au întotdeauna cele mai oneste intenţii şi care speculează cadrul legal în materie, în prezent insuficient reglementat.
Conştientizare şi responsabilizare
SRI derulează activităţi de identificare şi apărare a secretelor, urmărind să prevină, combată şi să contracareze vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale, protejând resursele inovative ale statului român şi ale companiilor strategice naţionale.
Pentru implementarea acestor obiective este necesară o conlucrare aplicată între SRI şi instituţii sau agenţi economici, în vederea conturării unei imagini exacte a ceea ce reprezintă valoare sau avantaj strategic. Astfel vor fi identificate şi prioritizate bunurile tangibile sau intangibile de apărat, vor fi determinate posibilele ameninţări şi vor fi evaluate vulnerabilităţile.
Recent, SRI a iniţiat programul de awareness pentru creşterea culturii de securitate în domeniul contraspionajului. Prin acest demers, SRI îşi propune ca participanţii să devină multiplicatori de forţă ai contraspionajului. În cadrul programului sunt furnizate orientări cu privire la „tehnicile de spionaj”, în scopul dezvoltării percepţiei anticipative a beneficiarilor. Simpla notificare a SRI după compromiterea informaţiei clasificate în orice mod, nu poate repara daunele însemnate care pot fi aduse securităţii naţionale.
De asemenea, se urmăreşte creşterea gradului de conştientizare asupra naturii ameninţărilor venite din partea serviciilor de informaţii ostile, identificarea şi recunoaşterea tentativelor ilegale de obţinere a informaţiilor clasificate protejate şi a surselor confidenţiale care generează acest tip de informaţii.
Securizarea informaţiilor electronice
Într-o lume interconectată, apare capcana subestimării protecţiei informaţiilor importante în format electronic. Cu abilităţi relativ nesofisticate, de accesare neautorizată a computerelor, volume uriaşe de informaţie slab protejată pot fi descărcate folosind câteva taste, pe un memory-stick. Astfel, mediul de afaceri autohton poate pierde milioane de lei, iar statul român poate fi prejudiciat de exclusivitatea unei tehnologii cu o valoare inestimabilă. De multe ori, aceste acţiuni sunt descoperite prea târziu. Ca măsuri adecvate de protecţie a calculatoarelor am putea enumera: schimbarea parolelor implicite şi neutilizarea celor uşor de intuit, instalarea programelor licenţiate, existenţa unui antivirus performant, instruirea personalului cu privire la atacurile cibernetice.
Concluzii:
SRI este pregătit să răspundă ferm provocărilor prezentate, iniţiate de potenţiale elemente infracţionale pe teritoriul României. De asemenea, SRI caută să facă cât mai dificilă misiunea serviciilor de informaţii străine pe teritoriul ţării noastre.
Spionajul urmăreşte culegerea de informaţii sensibile, care nu sunt publice sau au un regim de circuit intern, utilizând diverse acoperiri. Informaţia clasificată este ţinută secretă, în primul rând pentru că diseminarea ei ar vătăma interesele economice ale României sau chiar ar putea prejudicia relaţiile cu alte state. Eşecul în protejarea acestor informaţii subminează economia naţională, scade şansele de dezvoltare şi diminuează avantajul tehnologic. Nu trebuie să ignorăm că un bun sistem de protecţie a informaţiilor clasificate este esenţial pentru creşterea economică.
Abstract:
Every country invests in protecting its own military, political, and economic interests disclosing only what is no longer valuable. Intelligence has shown that national economy is not immune to foreign espionage threat.
Using different covers, adverse intelligence services seek Romanian research sensitive data, so that their countries take advantage of scientific findings, in order to produce internally what is imported.
Autor: Roxana Georgiana Zane
