Evoluția statutului femeilor a cunoscut de-a lungul istoriei o transformare bogată și nu de puține ori controversată. Dacă odinioară, în cadrul societăților tradiționale, imaginea și rolul femeii erau extrem de restrânse, ca importanță și autoritate, timpul a fost cel care, răbdător, a schimbat fundamental majoritatea cutumelor asociate prejudecăţilor privind limitele fizice, atitudinale ori intelectuale ale femeilor. Astfel, s-au produs, pe rând, fracturi în modul de percepție al rolurilor pe care femeile le-au dobândit atât la nivelul familiilor, dar mai ales al societății. Dacă în antichitate acestea erau părți ale unor uniuni parteneriale, iar sfera lor de influență se regăsea strict la nivelul familiei restrânse, în Evul Mediu se produce o schimbare de percepție asupra lor, femeile dobândind drept de proprietate materială, vechile percepţii asupra femeii nefiind însă complet schimbate.
Mai târziu, industrializarea puternică a adus cu sine o reproiectare a condiției femeilor, iar viața socială a acestora a început să ocupe o poziție importantă în detrimentul celei familiale. Dobândirea dreptului de vot, apărut încă din perioada Revoluției Franceze, aplicat pentru întâia oară în Finlanda și reglementat ulterior în majoritatea țărilor europene, inclusiv în România, a reprezentat un moment de cotitură care a marcat ireversibil trecerea într-o nouă etapă a condiției femeii, redefinind rolul său în viața de familie, în cea profesională, dar mai ales în societatea încă patriarhală. S-au atenuat, rând pe rând, inechitățile materiale care impietau existența femeilor, prevalența privilegiilor masculinității, restrângerea dreptului la instruire, iar participarea femeilor la viața politică şi acțiunile beligerante ale vremii a prins contur. În acelaşi timp, viețile lor au fost profund marcate de războaie.
Depășirea diferențelor de gen
În țara noastră, multe dintre evenimentele militare cu impact în cursul istoriei naționale le-au avut ca protagoniste pe femei. Printre primele informații care le poziționează pe acestea pe fronturile de luptă se remarcă participarea lor la Revoluția Română din 1848, Unirea Principatelor Române sau Războiul de Independență. Cadre militare auxiliare, surori medicale, lucrătoare în uzinele de armament, femeile au demonstrat un nou tip de angajament, au arătat că pot alunga prejudecățile care le erau imuabil asociate și că pot lupta umăr la umăr cu bărbații, într-un exemplu de determinare, devotament și patriotism.
Fără doar și poate, femeile au făcut istorie și au contribuit la succesul acțiunilor militare, deși vreme îndelungată abilitățile lor, sub umbra prejudecăților, au fost puse la îndoială. Numeroase episoade-cheie ale istoriei au avut ca protagoniste femei și nu în puține dintre situații acestea au adus în prim-planul războaielor un modus operandi inedit și au estompat diferenţele de gen. Fascinația pe care cele mai proeminente figuri militare feminine o imprimă, dar și misterul care învăluie existența acestora conturează imagini pe cât de controversate, pe atât de ilustrative pentru viitoarea „anatomie” socială a țării.
Mai mult decât atât, din ce în ce mai multe voci au început să aducă în atenție rolul important al femeilor în prevenirea şi soluţionarea conflictelor, în negocierile de pace, consolidarea și menţinerea păcii, la răspunsul umanitar şi reconstrucţia post-conflict, subliniind importanţa participării şi implicării depline a femeilor în toate eforturile de asigurare şi promovare a păcii şi securităţii.
Însăși Rezoluţia Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) nr. 1325 „Femeile, pacea şi securitatea” (FPS) adoptată la 31 octombrie 2000, expune explicit necesitatea participării egale şi implicării depline a femeilor în toate eforturile pentru menţinerea şi promovarea păcii şi a securităţii, precum şi nevoia de creştere a rolului acestora în procesul de luare a deciziei cu privire la prevenirea şi soluţionarea conflictelor. În acest context, din anul 2000 şi până în prezent, CSONU a mai adoptat şapte rezoluţii pe tema „Femeile, pacea şi securitatea”, ceea ce face ca, în prezent, la nivelul ONU să existe deja o agendă dedicată acestei teme.
Implementarea agendei Femeile pacea şi securitatea la nivelul NATO s-a realizat printr-un act dedicat, şi anume Directiva BI-SC 40-1 Integrarea RCSONU 1325. De asemenea, planul de acţiune NATO vizează integrarea perspectivei de gen atât în rândul forţelor proprii, cât şi extern, în cadrul operaţiilor şi misiunilor desfăşurate sub egida acesteia, la toate nivelurile operaţionale, de planificare, conducere şi evaluare, pentru obţinerea unei eficacităţi operaţionale ridicate.
Combaterea discriminării
În plan naţional, după adoptarea Rezoluţiei 1325, în perioada 2002-2018 au fost adoptate patru acte normative referitoare la egalitatea de gen şi combaterea tuturor formelor de discriminare: Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1273/2000 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați; Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 365/2018 pentru aprobarea Strategie naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea violenței domestice pentru perioada 2018-2021 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021.
Datorită conştientizării importanţei Rezoluţiei 1325, Ministerul Apărării Naționale (MApN) şi-a asumat rolul de integrator al Planului Naţional de Acţiune (PNA) pentru implementarea acesteia. Serviciul Român de Informaţii s-a alăturat imediat iniţiativei, participând în perioada 2018-2020 la întâlniri de lucru interministeriale la nivel de experţi, inclusiv cu participarea unor reprezentanţi ai instituţiilor militare şi ai societăţii civile.
PNA este în fapt instrumentul care stă la baza elaborării unor politici şi direcţii comune de implementare a Rezoluţiei 1325, folosit de către instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din România, precum şi de către alte instituţii ale administraţiei centrale cu responsabilităţi în domeniu. Printre principalele direcții de acțiune ale planului se înscriu integrarea perspectivei de gen în politicile de securitate şi apărare, creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor la negocierile de pace, procesele de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii, prevenirea şi combaterea tuturor formelor de discriminare, hărţuire şi violenţă sexuală bazate pe gen și colaborarea cu societatea civilă în procesul de implementare a Agendei FPS.
Elaborarea PNA şi aprobarea sa prin Hotărâre de Guvern reprezintă un moment important pentru subiectul egalităţii de şanse în instituţiile cu specific militar din România. Astfel, se construieşte o fundație legală care să vină în sprijinul „arhitecturii de gen”.
În acest context, s-a constituit Grupul Naţional de Implementare (GNI) a Planului Naţional de Acţiune (PNA) , cu următoarele sarcini:
– realizarea permanentă a schimbului interinstituţional de cunoştinţe şi experienţe, inclusiv cu specialiştii din mediul civil naţional şi internaţional, pentru implementarea uniformă a acţiunilor interne în acest domeniu (de exemplu numirea unor consilieri sau experţi de gen, implementarea timpului flexibil de lucru, efectuarea de instruiri periodice cu privire la egalitatea de gen etc.);
– elaborarea de ordine interne în domeniu precum şi de coduri de conduită din perspectiva de gen în toate instituţiile componente ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
– contribuţii la analize comune cu privire la percepţia egalităţii de gen şi formularea de răspunsuri oficiale la diverse solicitări înregistrate de MApN în calitate de Punct Focal Naţional pe tema egalităţii de gen în instituţiile militare;
– desfăşurarea de campanii naţionale şi internaţionale (prin intermediul MAE) de comunicare pentru sporirea vizibilităţii femeilor din sectorul de securitate şi apărare.
Versatilitatea cu care abilitățile femeilor pot fi valorificate în cadrul sistemelor de apărare a țării este demonstrată și de evoluțiile recente din țara noastră cu privire la gradul de încadrare al acestei categorii: în anul 2020, la nivelul MApN, procentajul personalului feminin angajat (militar și civil) era de 23,69%, la MAE 47% (din care 27% erau șefi de misiune diplomatică), în MAI exista 17,40% personal feminin din totalul angajaților instituției, 36,03% în SRI (cu 0,9% mai mult față de anul 2019), 51,17% în STS, 24,65% la nivelul ANP și 15,2% la SPP.
Evoluții în ocuparea funcțiilor de conducere
Totuşi, în ceea ce privește prezenţa femeilor în palierele de conducere ale instituţiilor enumerate, sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate rămâne mult în urma celorlalte instituţii din administraţia publică centrală (aproximativ 15% în comparație cu aproximativ 50%). La nivel naţional, în perioada de referință 2013-2018, se observă o serie de evoluţii în privința ocupării funcțiilor asimilatele gradelor decizionale, consemnate în Hotărârea nr. 561/2020 pentru aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune privind implementarea Rezoluției 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – Femeile, pacea și securitatea pentru perioada 2020-2023.
La nivelul administrației publice centrale (ministere și Secretariatul General al Guvernului) în privința gradului decizional 1, care cuprinde funcții de secretar general, secretar general adjunct, director general și director general adjunct, anul 2016 marchează o suprapoziționare a procentajelor feminine, comparativ cu cele masculine, evoluție care se va aplatiza, la diferențe nesemnificative, în perioada 2017-2018.
Pentru funcțiile de director sau director adjunct, aferente gradului decizional 2, în perioada 2013-2018, se observă o prevalență a personalului feminin, pe întregul interval de referință, momentul de apogeu din punct de vedere al acestei evoluții fiind anul 2014, când procentajul feminin a urcat până la 57,2%.
Creșterea prezenței, dar și a vizibilității femeilor în structurile de apărare a țării au cunoscut o evoluție ascendentă în ultimii ani. Serviciul Român de Informații nu face o excepție de la acest trend. În prezent, la nivelul instituției, femeile își desfășoară activitatea în mod nediferențiat comparativ cu bărbații, fapt care demonstrează că forța nu stă doar în capacitățile fizice. Aceasta reprezintă o noțiune profund subiectivă și, în egală măsură, nu se manifestă ca o exclusivitate a bărbaților. Respectul, asumarea pentru alegerile prezente și viitoare, acceptarea provocărilor dintre cele mai diverse, puterea de depășire a propriilor limite, conștiința profundă a rolului lor au devenit astfel apanajul constant al femeilor militari care, prin acțiunile și devotamentul lor, contribuie activ la scrierea istoriei țării și conservarea demnă a memoriei celor care au plămădit România.
Deloc întâmplător, informaţia este la genul feminin.
Abstract
Women’s path to nowadays has undergone extraordinary and unpredictable transformations over the course of history. Gender equality was achieved and the right to higher education was acquired, along with the possibility of taking a „front row seat” in the political arena. The UN Security Council Resolution 1325 on Women, Peace and Security, issued in October 2000, was finally adopted in a national legal act, through the National Strategy and the National Action Plan on Women, Peace and Security (2020-2023). Gender equality has officially become a priority for national defense, public order and security system. The Romanian Intelligence Service is no exception at all. Alongside other security and defense administrations, our institution has taken a standing role in all the national and international efforts of promoting gender equality. All in a common, fierce and undaunted voice.
Autor: Echipa HR
