„Fabricate” pentru România. Interese ascunse în ştirile false

Fenomenul fake news, aflat în ascensiune pe plan extern, în special în momente-cheie precum consultările publice, a început să fie tot mai răspândit şi în România, în contextul creşterii constante a numărului utilizatorilor de internet.

Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, în luna februarie 2018, mai mult de jumătate dintre români (59%) au încredere în ştirile postate pe platformele de socializare, fără a le verifica, România aflându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc în Europa. Majoritatea celor intervievaţi (79%) susţin că pot distinge ştirile false, iar 1 din 5 români partajează informaţiile citite.

Tipologie în plan autohton

Ştirile false întâlnite în peisajul mediatic autohton sau pe platformele de socializare pot fi clasificate în funcţie de mizele acestora:
a) strategice – utilizate ca parte a ofensivei informaţionale a unui stat sau a unei organizaţii, în vederea manipulării populaţiei, în sensul activării acesteia în sprijinul unor idei sau, din contră, producerii unei stări de apatie, dezinteres, neîncredere, dezamăgire;
b) materiale – vizează strict obţinerea de câştiguri financiare.

Deşi adesea conceptului îi sunt asociate şi ştirile false difuzate involuntar, o abordare corectă presupune delimitarea fake news de false news, sub aspectul intenţiei, în cazul fake news informaţia falsă fiind diseminată pentru a induce în eroare opinia publică.
Unul dintre cel mai des întâlnite prototipuri de fake news în plan autohton corespunde stilului tabloid, senzaţionalist, axat pe publicarea unor ştiri de clickbait (cu titluri şocante care nu susţin conţinutul), care conţin exagerări şi nu citează sursa informaţiilor. Acestea urmăresc creşterea numărului de accesări şi, implicit, a popularităţii şi câştigurilor sursei.

Nerespectarea rigorilor de redactare poate duce la apariţia unor situaţii periculoase în care publicaţiile axate pe obţinerea de foloase materiale din promovarea de fake news devin, fără a conştientiza, o portavoce pentru entităţi care diseminează astfel de ştiri ca parte a ofensivei informaţionale contra statului român.

Lipsa unui cadru legislativ adecvat

În prezent în România există o serie de prevederi legale care vizează, generic, obligaţia presei de a transmite informaţii veridice, fără însă ca acestea să poată fi aplicate exhaustiv, indiferent de mediul de propagare, inclusiv la nivelul unor forumuri, secţiuni de comentarii sau platforme de socializare.

Astfel, potrivit Legii audiovizualului nr. 504/2002, „toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”, iar „confidenţialitatea surselor de informare obligă (…) la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate”. Similar, Codul Deontologic Unificat adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media în octombrie 2009 prevede că „informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate”, iar Codul Penal pedepseşte difuzarea de informaţii false care pun în pericol securitatea naţională.

Un cadru legislativ dedicat atât în România, cât şi în majoritatea statelor europene, trebuie să ţină cont de linia extrem de fină dintre o măsură legislativă eficientă şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, fundament al societăţii democratice, prevăzută în Constituţie sau Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ca stat membru UE, România poate aplica recomandările publicate de Grupul de experţi la nivel înalt al Comisiei Europene cu privire la măsurile de contracarare a ştirilor false şi dezinformărilor, sau poate beneficia de implementarea acestora la nivel european.
Amploarea fenomenului fake news şi consecinţele utilizării acestui tip de ştiri în general, sau în momente decisive, în planul securităţii naţionale impun adoptarea unui cadru legislativ dedicat definirii clare şi sancţionării acestora.

Fake news, ameninţare la adresa securităţii naţionale

Fake news aflate la intersecţia dintre dezinformare şi propagandă, sunt cele care îi preocupă în cea mai mare măsură pe profesioniştii în intelligence. Este vorba despre ştirile răspândite în mod deliberat, ca parte a unei agende strategice, de obicei de către un actor statal.

Unele organisme supranaţionale, precum UNESCO, au mers chiar mai departe, publicând ghiduri jurnalistice dedicate profesioniştilor sau amatorilor în domeniu. Majoritatea eforturilor de combatere a fake news sunt însă concentrate asupra acelei zone de intersecţie în care ştirile false sunt exploatate în scopuri propagandistice sau utilizate în campanii de dezinformare, în dauna unui stat şi în interesul altuia. Prin impactul pe care îl pot avea la nivelul populaţiei sau chiar al decidenţilor unui stat, ştirile false din această categorie pot reprezenta ameninţări la adresa securităţii naţionale (şi sunt tratate ca atare de mai multe state). Într-un astfel de context, care nu mai este legat de garantarea libertăţii de exprimare, ci de prevenirea utilizării maliţioase a mass-media (atât tradiţionale cât şi digitale), combaterea ştirilor false devine o preocupare legitimă de counterintelligence.

Mai multe state au început să acţioneze în această direcţie, în special după scandalul cauzat de alegaţiile privind folosirea fake news ca instrument de manipulare a populaţiei, în timpul alegerilor prezidenţiale din SUA din 2016.

În 2018, Marea Britanie a decis chiar înfiinţarea unei instituţii dedicate combaterii ştirilor false şi dezinformării, recunoscând că acest fenomen este o ameninţare la adresa securităţii Regatului. SAPO, serviciul de intelligence al Suediei, a emis în acelaşi an o avertizare publică cu privire la potenţialul fake news de a reprezenta un risc de securitate naţională, în contextul alegerilor din luna septembrie. SUA au decis să acţioneze pentru limitarea impactului pe care naraţiunile înşelătoare îl pot avea la nivelul opiniei publice, lansând prin intermediul serviciilor de intelligence campanii de consolidare a culturii de securitate pentru publicul larg. Din această serie face parte un articol publicat de către CIA, care sfătuieşte cititorii să „gândească precum analiştii de intelligence”, pentru a se feri de pericolul de a fi induşi în eroare prin ştiri false.

Cultură de securitate şi awareness

Preocuparea comunităţii internaţionale de a identifica măsuri de prevenire a dezinformării ne arată câteva direcţii de acţiune pentru a gestiona acest fenomen. Unele dintre cele mai importante metode de a ne proteja împotriva efectelor nocive ale dezinformării sunt creşterea nivelului culturii de securitate a publicului şi conştientizarea decidenţilor cu privire la pericolul reprezentat de fake news.

Serviciul Român de Informaţii, în colaborare cu mediul academic, a lansat mai multe iniţiative de a dezbate subiectul fake news, între acestea numărându-se panelul „Building resilience to hybrid threats – fake news and disinformation. Lessons learned”, organizat în marja evenimentului Security in the Black Sea Region 2018, cu participarea mai multor experţi în securitate din Europa şi SUA.

În contextul în care informaţia este din ce în ce mai uşor de accesat în mediul online, fake news devin nu doar un instrument de manipulare a opiniei publice, ci şi unul de exercitare a influenţei asupra deciziilor în stat. Din această perspectivă, este deosebit de important ca decidenţii, cei posibil vizaţi de conţinuturi mediatice cu potenţial de manipulare, să fie conştienţi de pericolul reprezentat de ştirile false utilizate în scopuri propagandistice sau de dezinformare. Ca răspuns la această ameninţare, Serviciul Român de Informaţii urmează exemplul partenerilor euro-atlantici, desfăşurând programe de awareness destinate funcţionarilor publici şi angajaţilor unor companii de importanţă strategică, care pot fi vizaţi de entităţi străine ostile.

Abstract

The constant increase in social media use in Romania has fuelled the spread of fake news. This trend has also been encouraged by the lack of legal regulations on fake news and the readers` insufficient skill to spot and sanction fake news. The deliberate use of fake news, especially by state actors, as part of disinformation or propaganda campaigns, is starting to be widely recognized by governments and intelligence services as a threat to national security. Some of the best measures to mitigate this threat identified so far are aimed at increasing awareness of the general public, as well as decision-makers, to the potential negative implications of carelessly choosing your news.

Autori: Grigore Iuliana, Andrada Halgaş

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*