Propaganda de modă nouă

Post-truth, post-factual, fake news, deepfakes. În acest noian de importuri terminologice, conceptul de propagandă, care face istorie cel puţin de când Octavianus Augustus i-a cerut lui Vergiliu o lucrare care să glorifice măreţia Romei şi a rezultat Eneida, pare desuet şi incapabil să acopere semantic diversele sale posturi moderne. Pe…
Vezi articol
Share

„Fabricate” pentru România. Interese ascunse în ştirile false

Fenomenul fake news, aflat în ascensiune pe plan extern, în special în momente-cheie precum consultările publice, a început să fie tot mai răspândit şi în România, în contextul creşterii constante a numărului utilizatorilor de internet. Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, în luna februarie 2018, mai mult de…
Vezi articol
Share

Fake news. De la „iadul globalist” al lui Macron la „puterea nucleară”a României

Într-o eră a vitezei, când mediul online asigură interconectivitate globală, cu platforme de socializare care au destabilizat profund conceptul de mass media, fenomenul fake news a primit o actualizare consistentă, devenind un instrument redutabil de propagandă, putând fi folosit atât în spectrul politic, în cel economic, dar mai ales în…
Vezi articol
Share

Cum ne alegem adevărul

În ultima sa carte, „21 de lecții pentru secolul XXI”, istoricul Yuval Noah Harari, autor a 2 bestselleruri internaționale („Sapiens: Scurtă istorie a omenirii” și „Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului”), dedică un capitol întreg dezinformării și știrilor false. Istoricul argumentează că abilitatea de a crea și crede în ficțiuni…
Vezi articol
Share