Cum ne apărăm de luptătorii străini?

Noua paradigmă de securitate în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului a fost determinată de apariţia fenomenului luptătorilor străini şi a grupării DAESH. Luptătorul terorist străin poate fi definit ca persoana care călătoreşte într-un alt stat decât statul său de reşedinţă sau cetăţenie în vederea pregătirii, planificării, favorizării, participării, comiterii, conducerii, coordonării sau controlului asupra unui act de terorism ori pentru a asigura antrenament pentru săvârşirea de acte teroriste sau a participa la un astfel de antrenament, inclusiv atunci când aceste acte şi fapte sunt derulate în arealul unor conflicte armate sau au legătură cu acestea.

Analiza celui mai recent raport al Europol privind tendinţele terorismului în UE (TE-SAT) indică faptul că în total peste 5000 de persoane sunt plecate din UE în zonele de conflict, mai ales în Siria şi Irak. În anul 2014 numărul celor plecaţi în aceste zone era de 3000 de persoane. Pe frontul siriano-irakian se estimează prezenţa a aproximativ 20.000 de voluntari străini, din 90 state, majoritatea din Tunisia, Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Liban şi Libia. Circa 5.000 dintre luptători sunt din Europa, dar trebuie subliniat că o statistică exactă a străinilor este dificil de stabilit.

Ameninţarea luptătorilor străini

Cu toate că ţara noastră nu se confruntă cu un fenomen al luptătorilor terorişti străini, ameninţările majore sunt generate de tranzitarea teritoriului naţional de fluxurile luptătorilor străini spre/dinspre Siria şi Irak. Această situaţie care afectează climatul de securitate naţională este generată de faptul că organizaţiile teroriste, precum DAESH, Frontul Al­Nusra (ANF) şi alte celule, asociaţii, grupări desprinse din Al-Qaida sau asemănătoare acesteia, au pus bazele unor reţele transfrontaliere între statele lor de origine, statele de tranzit şi cele de destinaţie, facilitând deplasarea luptătorilor terorişti străini şi asigurarea resurselor necesare pentru a-i sprijini pe aceştia.

Ameninţările la adresa securităţii naţionale generate de fenomenul luptătorilor străini sunt specifice terorismului şi se regăsesc în abordări legislative precum Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României şi Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. Potrivit art. 6 din Legea nr. 14/1992, Serviciul Român de Informaţii execută activităţi informative şi tehnice de prevenire şi combatere a terorismului.

Serviciul Român de Informaţii este, potrivit legii, autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului – fenomen ale cărui manifestări sunt, prin excelenţă, disimulate, conspirative, îmbracă forme diverse şi sunt dificil de previzionat şi contracarat, fiind necesară instrumentarea lor proactivă.

Responsabilităţile SRI în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului au fost consacrate legislativ prin Legea nr. 535/2004, care prevede înfiinţarea Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), precum şi faptul că în cadrul Serviciului Român de Informaţii – ca autoritate naţională în domeniu – se înfiinţează Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA), care asigură coordonarea tehnică a SNPCT. Dispoziţiile legale respective au creat cadrul necesar realizării de consultări interinstituţionale pentru desfăşurarea schimbului de informaţii şi analizelor integrate de risc pe domeniul de competenţă, asigurând controlul eficient al riscurilor de natură teroristă în plan naţional, inclusiv cele generate de luptătorii terorişti străini.

De asemenea, prin cooperarea între componentele acestui Sistem – coordonat de către SRI – se realizează, la nivel naţional, implementarea şi perfecţionarea măsurilor prevăzute în cadrul Strategiei UE de combatere a terorismului, concepţia strategică centrându-se pe faptul că în toate sistemele de securitate naţională principalul obiectiv al activităţii este prevenirea actelor de terorism.

În absenţa unei cunoaşteri aprofundate a mediilor de risc – respectiv un fond de date şi informaţii cuprinzător referitor la stările de fapt care pot determina sau facilita comiterea unui act terorist şi o analiză specializată a acestuia furnizate de tehnicile speciale de investigare – nicio instituţie sau autoritate publică nu poate lua măsuri eficiente şi implicit nu se poate realiza funcţia preventivă a securităţii naţionale.

Ameninţările potenţiale la adresa securităţii naţionale pe care le poate genera fenomenul luptătorilor terorişti străini se pot materializa astfel:
1. efectuarea de atacuri teroriste pe teritoriul naţional după modelul celor executate anul acesta în Bruxelles/Belgia, Wurzburg/Germania, Ansbach/Germania, Saint-Etienne-du-Rouvray/Franţa, Charleroij Belgia, întrucât entitatea teroristă DAESH a ameninţat că va continua acţiunile teroriste în Europa;
2. capacitatea de a comite atacuri teroriste multiple/consecutive având în vedere profilul psiho-comportamental al luptătorilor terorişti străini modelat de experienţa operaţională dobândită în teatrele de luptă (ex. Franţa/Paris din 13.11.2015 şi Bruxelles/Belgia din 22.03.2016). Acest scenariu ar fi dificil de gestionat de autorităţile şi instituţiile publice antiteroriste din punct de vedere al ripostei imediate;
3. luptătorii terorişti străini pot constitui modele pentru cei care gândesc la fel ca ei, favorizând radicalizarea acestora şi crearea unei mase de aderenţi care se poate transforma într-o masă de manevră ai cărei membri pot fi utilizaţi în activităţi teroriste;
4. implicarea luptătorilor terorişti străini în activităţi de propagandă teroristă în mediul adictiv, prin orice mijloace, cu intenţia de a instiga la săvârşirea infracţiunilor de terorism, de a promova idei, concepţii şi atitudini specifice cauzei/activităţii teroriste. Aceste activităţi pot duce la racolarea unor persoane care să fie utilizate atât în acţiuni de sprijin pentru aceştia, cât şi pentru comiterea unor acte de terorism;
5. crearea unor celule teroriste în adormire de tip fagure sau a unor lupi singuratici care să acţioneze la o comandă externă pentru comiterea unor acte de terorism, inclusiv prin mijloace neconvenţionale şi prin exploatarea la maxim a vulnerabilităţilor pe care le au ţintele uşoare;
6. schimbarea paradigmei de securitate prin înlocuirea metodelor clasice de comitere a unui act de terorism (ocuparea unui obiectiv de interes; luarea de ostatici; etc.) cu modalităţi simple şi neconvenţionale de atac care presupun producerea a cât mai multe victime din rândul populaţiei civile, inclusiv utilizarea armelor de asalt şi deplasări rapide între diverse ţinte uşoare utilizând tehnici de gherilă.

Măsuri de apărare în România

Prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi implicit a celor generate de fenomenul luptătorilor terorişti străini reprezintă o prioritate a Serviciului Român de Informaţii.

Temeiul legal al atribuţiilor şi competenţelor ce sunt încredinţate Serviciului Român de Informaţii în această direcţie se regăseşte, pe de o parte, în prevederile art. 11 şi 17 din Legea nr. 51/1991, iar pe de altă parte, în art. 2 din Legea nr.14/1992.

Potrivit acestor reglementări legale securitatea naţională se realizează atât prin cunoaşterea, cât şi prin prevenirea sau înlăturarea ameninţărilor la adresa valorilor ce i se circumscriu. Serviciul Român de Informaţii este abilitat, în mod expres, să acţioneze pentru prevenirea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

Măsurile de prevenire referitoare la cetăţenii străini, care pot fi iniţiate şi aplicate în conformitate cu prevederile legale în vigoare (O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi Legea nr. 122/2006 privind azilul în România), se diferenţiază în raport de regimul juridic al acestora în România, respectiv în funcţie de calitatea sau raporturile în care aceştia se află cu statul român, ca simpli străini ori ca refugiaţi.

Serviciul Român de Informaţii poate solicita limitarea unor drepturi ale cetăţenilor străini pe teritoriul naţional pentru a preveni evoluţia spre forme grave a unor ameninţări specifice luptătorilor terorişti străini, de natură să afecteze securitatea naţională.

Pornind de la prevederile legale în materie, măsurile de prevenire iniţiate de Serviciul Român de Informaţii pot viza: declararea ca persoane indezirabile; nepermiterea/ interzicerea intrării pe teritoriul României; nerecunoaşterea statutului de refugiat şi protecţiei subsidiare; neacordarea sau retragerea cetăţeniei române; neacordarea vizei române.

Potrivit legii, noţiunea generică de străin, căreia i se aplică legislaţia în materie se referă la următoarele categorii de persoane: persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene; persoana care nu are cetăţenia niciunui stat, denumit apatrid. În prezentul material voi face o analiză a măsurilor iniţiate de Serviciul Român de Informaţii în privinţa regimului străinilor în România pentru prevenirea şi combaterea pericolului generat de fenomenul luptătorilor terorişti străini.

Declararea ca indezirabil

Această măsură este reglementată în prezent de OUG nr.194/2002. În situaţia în care Serviciul Român de Informaţii deţine date şi indicii temeinice că un cetăţean străin a desfăşurat, desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare activităţi care sunt de natură să afecteze climatul de securitate naţională, instituţia are abilitatea legală de a sesiza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin cerere scrisă şi motivată.

Măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În urma parcurgerii procedurilor judiciare aferente fondului, Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin hotărâre motivată cu caracter definitiv, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată de procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Hotărârea este însoţită de documentul clasificat elaborat de Serviciul Român de Informaţii.

Punerea în executare a măsurii de declarare ca persoană indezirabilă pentru România se realizează prin escortarea străinului de către personalul specializat al Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General pentru Imigrări până la frontieră sau până în ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie.

Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, context în care stabilirea duratei exacte se va raporta la principiul proporţionalităţii şi la gradul de pericol potenţial la adresa valorilor de securitate naţională generat de actele şi faptele derulate de străin.

Declararea ca persoane indezirabile a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene este reglementată de O.U.G. nr.102/2005.

Interzicerea intrării pe teritoriul României

În competenţa SRI intră şi activităţile de culegere, verificare şi valorificare a informaţiilor necesare luării unor măsuri de nepermitere/ interzicere a intrării pe teritoriul României a unor cetăţeni străini care au fost sau sunt implicaţi în activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională. Temeiul legal care reglementează procedura cu privire la măsurile de nepermitere/ interzicere a intrării pe teritoriul României este statuat legislativ în art. 8 şi art.106 din OUG nr.194/2002.

Concret, Serviciul Român de Informaţii poate informa Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea dispunerii măsurilor sus-menţionate împotriva străinilor cu privire la care există o suspiciune rezonabilă că prin activităţile derulate generează ameninţări asupra climatului de securitate naţională specifice fenomenului luptătorilor terorişti străini.

Măsurile de nepermitere a intrării pe teritoriul României pot fi iniţiate de Serviciul Român de Informaţii, potrivit legii, împotriva străinilor suspectaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism.

Respingerea statutului de refugiat

Legea nr. 122/2006 prevede că statul român poate recunoaşte/ acorda străinilor statutul de refugiat, protecţie subsidiară şi protecţie temporară. Uniunea Europeană respectă funcţiile esenţiale ale statului şi, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale şi apărarea securităţii naţionale, astfel încât s-a statuat că securitatea naţională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru. Serviciul Român de Informaţii, potrivit prevederilor art. 11 alin. 1 lit. „b” din Legea nr. 51/1991, poate informa Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea dispunerii măsurilor de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare a unui cetăţean străin sau apatrid cu privire la care există motive serioase să se creadă că „a planificat, a facilitat sau a participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte“.

Neacordarea sau retragerea cetăţeniei române

În situaţia în care Serviciul Român de Informaţii deţine date şi informaţii temeinice potrivit cărora solicitantul nu întruneşte condiţiile legale pentru acordarea sau redobândirea cetăţeniei, este obligat să comunice datele şi informaţiile temeinic argumentate Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei.

Din punct de vedere procedural, aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie.

În ceea ce priveşte măsura de retragere a cetăţeniei române, menţionez că Serviciul Român de Informaţii poate informa Ministerul Justiţiei, în situaţia în care se deţin date şi indicii temeinice, fundamentate pe dovezi, care evidenţiază faptul că persoana în cauză este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau că le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol securitatea naţională.

Opţiunea cu privire la sesizarea de către Serviciul Român de Informaţii a Comisiei pentru cetăţenie care să aibă ca obiect retragerea cetăţeniei române în vederea realizării politicilor de securitate pe linia prevenirii şi combaterii terorismului este reglementată de art. 32 din Legea nr. 21/1991.

Neacordarea vizei române

Serviciul Român de Informaţii poate informa Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea dispunerii măsurii de neacordare a vizei române, în situaţia în care din informaţiile deţinute rezultă că străinul care a aplicat pentru viză la o reprezentanţă diplomatică sau consulară a României din străinătate a fost/ este implicat în activităţi care generează efecte negative asupra climatului de securitate naţională pe linia prevenirii şi combaterii fenomenului luptătorilor terorişti străini.

Solicitanţii sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism.

Concluzii

Masurile de declarare ca persoane indezirabile, nepermitere/ interzicere a intrării pe teritoriul României, excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat şi protecţiei subsidiare, neacordare sau retragere a cetăţeniei române, precum şi neacordarea vizei române pot contura o imagine de ansamblu asupra unor ameninţări cu care se confruntă instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în gestionarea ameninţărilor generate de fenomenul luptătorilor terorişti străini. Având în vedere ameninţările strategice la adresa securităţii naţionale generate de fenomenul luptătorilor terorişti străini, măsurile amintite contribuie la îndeplinirea politicilor de stabilitate şi securitate, cu respectarea fermă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Mecanismele statale de gestionare şi contracarare respectă principiul proporţionalităţii, în sensul iniţierii, operaţionalizării şi consolidării unor măsuri potrivite stării de fapt care le-a determinat. În toate sistemele de securitate naţională, activitatea principală este prevenţia.

În combaterea fenomenului luptătorilor terorişti străini, România şi-a asumat obligaţiile stabilite prin rezoluţiile şi protocoalele adoptate de organismele internaţionale din care face parte, precum Organizaţia Naţiunilor Unite sau Consiliul Europei. Principalul pericol pentru mediul de securitate european, potrivit „Strategiei Europene de Securitate“, este terorismul, astfel că este necesară o nouă abordare a ameninţărilor pe care trebuie să le combatem cu instrumentele de care dispunem.

În legislaţia românească abordarea terorismului este preponderent preventivă şi implică în mod direct serviciile de securitate şi informaţii ce au ca atribuţii culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de terorism.

Abstract

The new paradigm of security for preventing and fighting terrorism is determined by the foreign terrorist fighters phenomenon. As the latest Europol survey shows, more than 5,000 persons from the European Union went to conflict zones, mostly to Syria and Irak, compared to the 2014 figures of the same European institution, indicating over 3,000 persons.

Romania doesn’t face such a phenomenon, the main threats being generated by the possible transit of the foreign terrorist fighters to/ from Syria and Irak. This has an impact on the national security climate as DAESH set grounds of a cross-border network between its states of origin, the transit states and the destination states, in a network used to ease foreign terrorist fighters’ mobility and to insure the necessary means to support them.

Preventing and thwarting the threats to the national security and those posed by the foreign terrorist fighters’ phenomenon, is a top priority for the Romanian Intelligence Service, as it is able to restrict some of the foreigners’ rights on the national territory, and thus to prevent the possibility of severe threats to national security, developing from the foreign terrorist fighters phenomenon.

Autor: Romeo-Ioan Gârz

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*