Luna mai 2016. În decursul unei singure săptămâni, două dintre cele mai grave activități de criminalitate organizată – traficul de persoane și migrația ilegală – fac obiectul unei largi operațiuni de impunere a legii, sub coordonarea Europol. Datele vorbesc de la sine. Până pe 5 iunie 2016, 6.709 persoane, 4.156 de vehicule și 2.271 de companii au fost verificate de autoritățile din 21 de state europene. La final, 47 de suspecți sunt reținuți de către autorități și 275 de victime sunt eliberate din situații-limită.
Acesta este doar un exemplu al rezultatelor pe care cooperarea în combaterea criminalității organizate le înregistrează adesea fără o expunere publică pe măsura eforturilor operaționale depuse de către autorități. Nu putem ignora însă noua realitate a fenomenelor extrem de grave care amenință securitatea fiecărui cetățean, într-o manieră cât se poate de concretă. La granița externă a Uniunii Europene și a NATO, România se confruntă atât cu mutații geopolitice fără precedent în istoria recentă, dar și cu noi realități socio-economice europene, precum transformările demografice, migrația și inegalitățile. Toate acestea alimentează noi focare de criminalitate organizată, în logica unei organizații subversive, clandestine și netransparente.
Suntem în situația în care lipsa unor strategii coerente la nivel național și regional poate avea un rol catalizator asupra dezvoltării rețelelor infracționale. Structurile criminale autohtone au avansat de la stadiul de entități izolate și independente. Astăzi sunt parte integrantă a unor rețele globale de criminalitate organizată, puternic ancorate la toate nivelurile sistemului internațional.
Terorism, migrație ilegală, criminalitate informatică, radicalizare, trafic de droguri sau alte
forme de criminalitate organizată. Toate acestea sunt fațete ale aceleiași monede. Din păcate, flagelul infracționalității tinde să atingă cote alarmante, care ne obligă la asigurarea unei capacități sporite de adaptare și reacție rapidă. Fără un răspuns ferm din partea serviciilor de informații și a organelor de aplicare a legii, cetățenii sunt expuși în mod direct infracțiunilor extrem de grave. De aceea, Serviciul Român de Informații participă la lupta împotriva fenomenului infracțional, în special pentru a destructura circuitele de criminalitate transfrontalieră.
Un lucru este însă cert. Crima organizată își schimbă constant înfățișarea, sub influența globalizării tot mai dinamice. Potrivit experților Universității Oxford, mafiile tradiționale se identificau în trecut cu un anumit teritoriu în care își desfășurau activitățile ilicite. Grupările criminale clasice nu urmăreau doar câștigul material, ci în special controlul unui spațiu strict delimitat. Spre exemplu, în anii ’60 ai secolului trecut mafia italo-americană din New York controla zona docurilor pentru a-și menține monopolul asupra traficului de droguri din metropola americană.
Globalizarea accelerată din următoarele decenii produce însă transformări profunde în modul de operare a grupărilor criminale. Traficul de droguri devine treptat cea mai profitabilă afacere, cu o competiție acerbă din partea cartelurilor sud-americane. Declinul industriei schimbă structura demografică a „cartierelor muncitorești” în care operau în trecut fostele grupări mafiote. Teritoriul este doar o variabilă în ecuația infracționalității.
Varietatea tot mai mare a „afacerilor” derulate de aceste rețele în ultima vreme aduce cu sine inclusiv o structură tot mai difuză. Specializările diverse înlocuiesc astăzi violența fizică. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, noile activități lucrative ale crimei (dez)organizate la nivel global se îndreaptă în prezent către braconaj, defrișări ilegale sau trafic de bunuri cu regim special, precum artefactele arheologice cu valori inestimabile. Iar cele mai noi tipuri de infracțiuni, precum criminalitatea cibernetică, furtul de identitate electronică și frauda online, sunt cu totul non-violente.
Cred însă că toate aceste manifestări criminale, mai mult sau mai puțin brutale, pot fi contracarate eficient. Principalul instrument de care dispunem în asigurarea securității cetățenilor este corelarea permanentă a obiectivelor noastre cu evoluțiile generate de fenomenul globalizării și cu reconfigurarea continuă a criminalității organizate. Și pentru că doar prin măsuri investigative nu putem avea rezultate durabile, trebuie să dublăm acest efort prin activități de prevenție. Acest gen de activitate nu este vizibil public și nici nu ne dorim acest lucru. Însă ceea ce contează cu adevărat este ca familiile noastre să fie în siguranță, oriunde în România.
Autor: Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig
