Anonymous Romania. Adevărul din spatele măştii

„Anonymous“ (utilizat ca substantiv colectiv) este asociat cu o grupare internaţională formată din hackeri şi activişti, numele lor devenind sinonim cu atacurile cibernetice şi protestele.

Varianta propagată în spaţiul virtual, referitoare la momentul apariţiei ideologiei „Anonymous“ (anul 2003, pe site-ul4chan), susţine că aceasta este un concept „în care mai multe comunităţi de useri există într-o societate anarhică, care luptă pentru libertatea internetului, împotriva ocultei mondiale şi a corporaţiilor mondiale“.

Este utilă o proiecţie asupra „chipului“ mişcării expus în mediul virtual şi accesibil publicului larg. „Anonymous Romania“ a invocat un „etalon“ online al curentului anti-sistem, pentru a se racorda la problemele societăţii autohtone şi a se prezenta ca un bastion al luptei împotriva globalizării.

Spaţialitate, vizibilitate şi recunoaştere

Dincolo de agresiunile de tip cibernetic prin care a reuşit să se evidenţieze iniţial în mediul online şi în spaţiul public autohton, „Anonymous Romania“ este vizibilă preponderent pe platforma Facebook, unde au fost create pagini (Anonymous Romania/ Anonymous.Romania. Awakening, Anonymous Romania/ Protectors42, Anonymous Dacia, Anonymous Activism Romania), profiluri sau grupuri închise (Anonymous Romania).

Comparativ cu alte comunităţi online din Germania, Franţa, Brazilia, Marea Britanie, Argentina sau Norvegia coagulate în grupuri închise create pe Facebook, numărul utilizatorilor înscrişi în „Anonymous Romania“ este redus, comunitatea înregistrând 248 de membri.

Scopul acestora este de a obţine o recunoaştere din partea structurilor hacktiviste din plan extern, cu rezultate notabile la nivel acţional. Cu toate că activitatea în cadrul paginilor fluctuează, iar în anumite cazuri postările sunt mai vechi, numărul userilor care le apreciază urmează un trend ascendent.

Vrei să fii anonymous? Felicitări! Eşti deja!

Mişcarea „Anonymous“ funcţionează ca o reţea descentralizată de tip „umbrelă“, care poate fi imaginată ca un creuzet, unde se aglomerează indivizi virtuali al căror numitor comun este nemulţumirea faţă de sistem, utilizatorii invocând interese de natură socială, ecologică, civică sau politică.

Punctul de congruenţă este reprezentat de preocuparea privind facilitarea accesului la informaţie, promovarea dreptului la libertatea cuvântului şi transparenţă, aspecte ce converg către „probleme“ de ordin social, ecologic sau politic.

Pe de altă parte, se remarcă o componenţă neomogenă a acestei structuri, la care poate adera „oricine posedă cunoştinţe specifice“, din orice categorie socială. Interesele organizaţiei ajung astfel să se întrepătrundă cu zona extraprofesională a fiecărui membru. Mesajele promovate susţin grupuri care acţionează exclusiv online şi aderă la o anumită ideologie.

Nevoia de promovare a mişcării determină plierea acesteia pe anumite momente cu impact asupra publicului. Simpatizanţii sau membrii „Anonymous Romania“ îşi manifestă susţinerea prin popularizarea unor pagini dedicate evenimentului sau prin distribuirea de materiale de interes. Pot fi amintite campania pentru Roşia Montană, cea împotriva defrişării, protestele anti-imigranţi şi faţă de construirea unei moschei în Bucureşti.

În astfel de momente are loc o expunere a „Anonymous Romania“ cu scopul promovării propriei imagini sau a unor acţiuni, însă nu are loc o deconspirare a adepţilor prin participarea la activităţi din afara mediului virtual.

La fel ca în cazul altor tendinţe sau sintagme importate (ralierea la proteste anunţate pe Facebook, termenii eco-civic, flash mob, #hashtag) ce au fost asimilate de mentalul colectiv autohton, manifestările şi postările din mediul virtual ale „Anonymous Romania“ sunt diseminate masiv, gruparea beneficiind de simpatie în rândul populaţiei.

Majoritatea materialelor video încărcate, a imaginilor sau a articolelor promovate de către „anticorpii societăţii“, aşa cum s-au autointitulat cei care popularizează mişcarea, au un mesaj clar şi direct, care se bucură de apreciere din partea simpatizanţilor care le preiau şi le transformă într-un reper.

Manifestările vizibile din cadrul reţelei sociale Facebook oferă membrilor siguranţa unei zone aflate la graniţa legii.

Ultimii ani au adus schimbări majore la nivel atitudinal, în contextul „Primăverii Arabe“ şi a a protestelor din Piaţa Taksim. Societatea civilă s-a regrupat în mediul online, iar „Anonymous România“ s-a erijat, neoficial, în promotorul unui curent anti-sistem cu puternice reverberaţii în mediul online, reuşind să provoace reacţii într-un mental colectiv ancorat într-o zonă de reactivitate.

Abstract

This article is an approach to capture the visible segment of the so-called „Anonymous Romania” iceberg on Facebook. A special focus is on the sympathy enjoyed by this movement in different areas online and the power of cyber propaganda of some socio-civic public protests.

Autor: Alice Osenschi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*