Analiza activismului online de sorginte jihadistă – care include operaţiuni de propagandă, recrutare, atragere de fonduri, culegere de informaţii, instruire pentru infiltrare în obiectiv, urmărire, camuflare şi rezistenţă la interogatorii – relevă similitudinile cu regulile şi principiile specifice serviciilor secrete, fenomen facilitat de accesibilitatea unor manuale militare sau ale serviciilor de informaţii, susţinerea acordată unor grupări teroriste de către anumite servicii secrete, precum şi posibilitatea angajării, de către aceste grupări, a unor foşti instructori sau membri combatanţi din rândul forţelor armate.
Preluarea tipului de acţiune al ser viciilor militare şi de informaţii este facilitată, în primul rând, de accesibilitatea unor manuale folosite în activitatea specifică.
Pe de altă parte, se datorează relaţiilor propriu-zise ale serviciilor secrete ale unor state, care, potrivit unor surse, susţin (din punct de vedere financiar, logistic şi al instruirii) sau uneori chiar controlează grupări teroriste.
Totodată, există informaţii potrivit cărora este posibil ca o serie de grupări jihadiste să fi angajat instructori sau chiar membri combatanţi disponibilizaţi din forţele armate ale unor state (ex. statele ex-sovietice).
Metode de recrutare, organizare şi instruire ale grupărilor jihadiste
Condiții pentru recrutare
În luna martie 2009, Institutul Internaţional de Combatere a Terorismului (ICT – Israel) a publicat analiza intitulată ”Forumurile jihadiste explică modalitatea prin care poţi să devii membru Al-Qaeda”, realizată pe baza unor mesaje postate pe forumurile ”Al-Hesbah” şi ”Al-Faloja”.
În afara condiţiilor de natură religioasă, există calităţi obligatorii, similare celor necesare pentru a intra într-un serviciu de informaţii: cunoaşterea identităţii organizaţiei, a principiilor şi obiectivelor acesteia; respectarea disciplinei; rezistenţă, răbdare.
În acelaşi document, este subliniată necesitatea creării unor grupuri de fundamentare teoretică la care să se raporteze grupările jihadiste, ţinând cont de o serie de criterii utilizate şi în derularea activităţii serviciilor secrete.
Organizare
Compartimentarea reprezintă un principiu fundamental atât pentru reţelele teroriste – care sunt organizate astfel încât să asigure o eficacitate operaţională maximă, cât şi pentru serviciile secrete, fiind esenţială pentru protecţia informaţiilor şi a surselor acestora.
Un accent deosebit este pus pe segmentarea activităţii pe celule tactice, crucială pentru asigurarea securităţii şi, în ultimă instanţă, a supravieţuirii structurilor respective.
Instruire
Antrenamentul teroriştilor este dur, iar disciplina foarte strictă, unul din elementele-cheie ale pregătirii fiind protecţia împotriva penetrării organizaţiei de către servicii secrete ostile. În această direcţie, sunt luate măsuri specifice serviciilor de informaţii, cu un accent deosebit asupra detaliilor.
Membrii grupărilor teroriste sunt instruiţi pentru însuşirea unor tehnici similare, în majoritate, cu cele utilizate de cadrele de informaţii, cu aplicabilitate în viitoarele lor operaţiuni, printre care se numără: comunicaţiile secrete (criptarea, scrierea invizibilă şi steganografia);evaluarea sistemelor de securitate şi vulnerabilităţii ţintelor, supraveghere operativă şi metode de deghizare; falsificarea documentelor şi adoptarea de identităţi false; recunoaşterea în teren; învăţarea unor limbi străine; metode de manipulare prin mass-media.
În plus, grupările jihadiste îşi instruiesc noii membri pentru a folosi tehnologia avansată, în vederea atingerii obiectivelor urmărite, reţelele de teleco municaţii mobile şi Internetul.
Mass-media jihadistă
O serie de manuale şi reviste online jihadiste conţin detalii referitoare la metode şi domenii de instruire:
– manualul jihadist în limba arabă intitulat “Studii militare în Jihadul împotriva tiranilor” (considerat “Biblia” adepţilor lui Ossama ben Laden);
– manualul jihadist în limba arabă intitulat „Arta recrutării”;
– manualul jihadist în limba engleză intitulat “Războiul de gherilă” (“Guerilla Warfare”);
– materialul jihadist în limba engleză intitulat “Security Tips from an Ingush Brother” ;
– manualul jihadist în limba arabă intitulat “Lunetistul şi tehnicile de bază ale ochirii” ;
– publicaţia “Sada Al-Malahim” (“Ecoul faptelor eroice”);
– revista “Sada Al-Jihad” (“Ecoul Jihadului”).
Relaţii cu alte state
În cazul în care există, aceste relaţii implică două tipuri de grupări teroriste: susţinute de stat şi controlate de stat.
Grupările teroriste susţinute de stat beneficiază de instruire, finanţare şi sprijin logistic din partea unor structuri guvernamentale, care adoptă măsuri de securitate pentru a preveni realizarea unei conexiuni între acestea şi grupările respective, printre care, de exemplu, antrenarea luptătorilor în afara statului-sponsor.
În acest sens, pot fi menţionate:
– Lashkar-e-Taiba (LeT), din Pakistan (despre care există informaţii că ar fi susţinută de Guvernul pakistanez, în principal prin intermediul “Inter-Services Intelligence” , care oferă informaţii, finanţează, înarmează şi antrenează LeT)
– Hamas, Hezbollah, Abu Nidal, Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei – Comandamentul General, Al-Sa’iqa şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan/PKK (despre care există informaţii că ar fi primit adăpost, instruire, arme şi sprijin logistic din partea Siriei).
Grupările teroriste controlate de stat sunt susţinute material şi supervizate de o autoritate naţională, ca de exemplu Coreea de Nord, stat care a comis o serie de acte teroriste, precum asasinarea unor oficiali sud-coreeni în anul 1983 sau distrugerea avionului de pasageri KAL 858, în 1987.
Concluzii
Se impune ca modelul operaţional al serviciilor secrete, adoptat şi adaptat la acţiunile grupărilor teroriste, să fie analizat din mai multe perspective, ţinând cont şi de faptul că unele grupări sunt antrenate şi susţinute în mod neoficial de serviciile de informaţii ale unor state.
Totodată, din perspectiva caracteristicilor informative şi contrainformative ale pregătirii membrilor grupărilor teroriste sau jihadiste, reiese necesitatea ca structurile cu rol în combaterea terorismului să adopte direcţii atipice de acţiune, care să aibă atât scop anticipativ, cât şi preventiv, impunându-se, în acelaşi timp, analiza materialelor jihadiste postate pe Internet, care au o audienţă practic nelimitată şi generează vulnerabilităţi semnificative.
Sursa imaginii: Agerpres/AP
Autor: Mirela Cernat
