Într-o societate hiperconectată, unde inteligența artificială (IA) poate crea orice informație, ce poate ajunge în orice colț al lumii aproape instantaneu, a fi un cetățean corect informat reprezintă un deziderat tot mai greu de atins. Comunicarea publică, mai ales în situații de criză, deși are un rol important în igiena informațională a unei societăți, se pierde în zgomotul produs de social media și chiar de unele media tradiționale, care se luptă pentru menținerea propriei relevanțe în detrimentul calității editoriale.
Cantitatea de informații care bombardează cetățenii cu acces la internet nu contribuie la o mai bună informare a acestora, deoarece atenția și timpul alocat procesării lor sunt limitate. Ca urmare a imposibilității analizării tuturor conținuturilor media disponibile, mintea umană recurge la „scurtături mentale” pentru interpretarea într-o manieră mai simplistă a realității, dând astfel naștere erorilor cognitive. Erorile cognitive sau „scurtăturile mentale” sunt modalități prin care creierul poate procesa abundența de informații la care este expus, bazându-se pe intuiție și experiențe anterioare, în detrimentul acurateței. Efectul – punerea sub semnul întrebării a realității prezente și apariția dezinformării.
Amenințarea dezinformării
Forumul Economic Mondial a clasat răspândirea dezinformării digitale printre principalele amenințări la adresa umanității. Conform unui raport ONU lansat la 13 aprilie 2021, „o mare parte a dezinformării este motivată politic și vizează instituții sau persoane publice”, însă „dezinformarea nu este cauza, ci consecința crizelor din societate și a prăbușirii încrederii publice în instituții”. Exemple se regăsesc atât în state simbol ale democrației (cu legislație consolidată privind libertatea de opinie și de expresie), precum SUA, dar și în țări cu o istorie mai scurtă a societății democratice, precum România.
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, expert în comunicare și membru al consiliului consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale, analizează, în volumul „Ne-pacea informațională” (2024), raportul dintre tehnologie, pe de o parte, și spațiul public, respectiv democrația, pe de altă parte. Concluzia este că schimbarea tehnologiilor de comunicare a condus la „acapararea spațiului public de către platformele digitale, culminând cu apariția modelelor generative de inteligență artificială de tip ChatGPT”, ceea ce a determinat „spargerea vechilor monopoluri de cunoaștere și apariția unora noi” și, implicit, „reconfigurarea relațiilor de putere”.
O imagine eronată asupra realității
Inteligența artificială a fost utilizată inițial pentru optimizarea instrumentelor de manipulare din cadrul campaniilor publicitare. După apariția și extinderea tehnologiilor digitale, IA a fost implicată în colectarea metadatelor rezultate din activitățile online ale utilizatorilor de internet, în scopul persuadării țintite a publicului vizat. Aceste date sociale sunt culese automat prin algoritmi (crawlers), producând cantități semnificative de informații (Big Data) despre utilizatorii de internet, pe baza cărora se pot crea mesaje ușor acceptate de aceștia. Consumatorii de știri au așa-numita „percepție a știrilor care îi găsesc”, considerând că sunt bine informați de cei din cercul lor relațional și de platformele de socializare și că nu mai este nevoie să caute activ să se informeze, astfel că utilizează mai puțin surse tradiționale de știri credibile și au o imagine eronată asupra mediului în care trăiesc.
Problema o reprezintă faptul că influențarea opiniei publice în spațiul online, prin dezinformare, determină transformări în mediul offline. În plan personal este afectată capacitatea de a lua decizii în cunoștință de cauză, dar și încrederea în instituțiile publice și în democrație. În plan social, polarizarea opiniilor în mediul online poate conduce la enclavizări ale unor grupuri sociale și, ulterior, la crearea unui climat conflictual în societate.
Reacții la bombardamentul informațional
În cartea sa, „The Cyber Effect. Psihologia comportamentului uman în mediul online” (2019), dr. Mary Aiken, cercetătoare în domeniul psihologiei cibernetice, a remarcat influența fără precedent a internetului asupra comportamentului uman. Reacțiile umane în fața bombardamentului informațional online devin instinctuale, fără a fi trecute prin filtrul gândirii, așa cum nici conținutul digital nu are validarea editorială a presei tradiționale. Se viralizează emoții, dar mai presus de asta, preconcepții și pseudo-valori, care capătă semnificație de adevăr, întrucât sunt vehiculate în medii ermetice, unde eventuale critici sunt excluse. Aceste zone virtuale au fost denumite „camere de rezonanță informațională” sau „camere-ecou” (echo chambers), fiind caracterizate de uniformitatea ideilor și respingerea criticilor argumentate. Izolați în camerele de ecou, utilizatorii platformelor de socializare ajung la convingerea că temele de discuție vehiculate sunt cele care preocupă cu adevărat societatea, iar opiniile lor sunt corecte, deoarece sunt împărtășite de majoritatea celor cu care interacționează.
Alfabetizarea media
În România, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a adus în atenție pericolul dezinformării și necesitatea dezvoltării rezilienței sociale față de această amenințare, prin activități de verificare a știrilor (fact-checking), campanii de conștientizare a populației și demersuri de alfabetizare media. Sunt măsuri pe termen scurt, mediu și lung, care doar împreună pot acționa asupra mentalului colectiv, pentru dezvoltarea gândirii critice necesare pentru a înfrunta „bombardamentele” mediatice. În conturarea soluțiilor pentru combaterea dezinformării și asigurarea unei informări corecte a populației, trebuie analizate modul de funcționare a platformelor digitale și a ecosistemului mediatic actual, în special acele mecanisme care favorizează circulația rapidă a conținutului emoțional și cu potențial polarizant. Comunicarea publică transparentă privind crizele din societate și promovarea unor mesaje unitare prin aceleași canale mediatice prin care sunt vehiculate mesaje înșelătoare ar putea contribui la restabilirea încrederii populației în instituțiile democratice și la diminuarea impactului dezinformării.
Abstract
In a hyperconnected society, where artificial intelligence can create any news, and information reaches almost instantly any part of the world, being a correctly informed citizen is an increasingly difficult task. The World Economic Forum has ranked the spread of digital disinformation among the major threats to humanity. The Romanian National Defense Strategy for 2020-2024 also emphasizes the danger of disinformation and the need to strengthen the societal resilience towards this threat through fact-checking activities, public awareness campaigns and media literacy. Transparent public communication on societal crises through the same channels where misleading information circulates could restore public confidence in democratic institutions and reduce the impact of disinformation.
Autor: Iuliana Călin
