Propaganda reprezintă una dintre cele mai de succes arme care asigură victoria. Subtilă, minuțioasă, fermecătoare, ea are puterea de a schimba principiile, valorile și rațiunea omului. Propaganda reușește să transforme un inamic într-un aliat și un prieten într-un dușman. În actualul mediu digital, care permite transmiterea rapidă a informației către un număr tot mai mare de oameni, mesajele care fac apel la emoție în detrimentul rațiunii și care îndeamnă constant la acțiune transformă propaganda într-un pericol inclusiv pentru securitatea națională. Amintindu-ne de unul din mesajele secrete cuprinse în celebra sculptură Kryptos de la sediul CIA din Virginia „Între umbra subtilă și absența luminii se află nuanța iqluzei” (cuvântul fiind intenționat scris greșit), ne putem gândi că orice formă de propagandă are efectul Fetei Morgana. Adevărul oferit este ceea ce destinatarul mesajului dorește să audă, ceva care îi întărește credințele deja existente sau care îi oferă o iluzie, astfel încât cel care receptează informația să găsească o explicație cât mai simplă pentru evenimentele ce se petrec în jurul său.
Prin impactul său asupra întregii societăți, propaganda își extinde efectele nocive inclusiv asupra securității naționale a unei țări. Am putut asista, în ultimul deceniu, la mesaje care au încurajat ascensiunea populismului și extremismului în lume, dar și la scăderea încrederii în democrație și în instituțiile statului, ajungându-se chiar la nivelul în care statul este privit de către cetățeni drept un mecanism subversiv.
Pentru a îi preveni efectele nocive, propaganda trebuie identificată ca atare încă din fazele incipiente de manifestare. Un posibil instrument ce poate servi pentru verificare este Fereastra Overton. Deși conceptul aparține teoriei politice, fiind cunoscut și ca „Fereastra Posibilităților Politice”, întrucât reflectă nivelul de acceptabilitate a ideilor în rândul cetățenilor, rezultatele unui asemenea instrument pot transcende sfera politicului și pot contribui la prevenirea unor fenomene cu efect direct asupra securității naționale.
Conceptul propus de Fereastra Overton nu a fost scutit de controverse. Apariția romanului „The Overton Window”, sub semnătura lui Glenn Beck, a plasat conceptul în zona conspirațiilor la nivel înalt. Considerându-l „thriller paranoid”, jurnalistul Steven Levingston concluziona, în cotidianul Washington Post, că pericolul unor astfel de cărți este acela că „cititorii cu convingeri radicale vor considera că ficțiunea este realitate sau vor interpreta ficțiunea – încurajați de autor – ca pe o reflectare a realității pe care trebuie să o respingă cu orice mijloace.”
Ce este Fereastra Overton
Potrivit institutului de cercetare Mackiniac Center, unde însuși inventatorul conceptului, Joseph P. Overton, a deținut poziția de vicepreședinte, Fereastra Overton este un model pentru înțelegerea modului în care ideile din societate se schimbă în timp și influențează politica. Conceptul propune 6 paliere pentru ideile politice: inacceptabile, radicale, acceptabile, raționale, populare și legale. Fereastra acestor paliere se mută suprapunându-se agendei publice. De asemenea, aceasta se poate extinde sau comprima. Astfel, fereastra este un bun indicator prin care politicienii înțeleg ce politici sunt larg acceptate de populație, ca fiind opțiuni legitime. Opțiunile politice care se află în interiorul ferestrei sunt opțiuni politice legitime, în vreme ce opțiunile politice aflate în afara ferestrei riscă să îndepărteze sprijinul populației și să atragă, implicit, pierderea puterii.
Mobilitatea conceptului
Fereastra Overton se mișcă pe baza unui fenomen mult mai complex, reprezentat de evoluția lentă a valorilor și normelor sociale. De asemenea, fereastra nu are o dimensiune constantă, ci una variabilă. De exemplu, o idee care era la început inacceptabilă devine legală, iar mai târziu ea poate să revină în afara legalității. Este cazul prohibiției, din Statele Unite, care deși a fost inițial legiferată în Constituție prin amendamentul XVIII în anul 1919, a ieșit treptat din sfera ideilor politice acceptabile și a fost anulată prin amendamentul XXI în anul 1933. Observăm cum cadrul Ferestrei Overton a lăsat în afara sa ideea prohibiției ca fiind una legală și acceptabilă.
Un alt caz este dreptul de vot al persoanelor de culoare, idee inacceptabilă în secolul al XVIII-lea. Evoluția și schimbările din mentalul societății americane, marcată de evenimente cu un impact puternic (Războiul Civil, industrializarea, cele Două Războaie Mondiale, Războiul Rece) și de apariția unor militanți și gânditori care vor populariza ideea de egalitate și echitate în Statele Unite (Harriet Beecher Stowe, Henry David Thoreau, Richard Wright, Rosa Parks, Martin Luther King Jr), vor permite ca dreptul de vot al persoanelor de culoare să devină o realitate concretă. Legea drepturilor civile, din 1964, a însemnat o nouă suprapunere a Ferestrei Overton peste idei considerate altădată inacceptabile și lăsate în afara legalității.
Modelul care urmărea schimbările politicilor publice a fost creat la jumătatea anilor `90 de către cercetătorul Joseph P. Overton, din cadrul Mackinac Center for Public Policy, care se descrie ca fiind un institut de educație și cercetare non-profit ce promovează libertatea pieței și limitarea implicării statului.
Identificarea propagandei și combaterea extremismului
Cercetătorii Christian Kahmann și Gerhard Heyer din cadrul Departamentului de Lingvistică al Universității Leipzig au cercetat un număr 339.367 de documente din perioada anilor 2010-2018, în care au analizat evoluția discursului de extremă dreapta. Cu ajutorul tehnicilor din domeniul programării neurolingvistice, aceștia au evaluat fenomenul migrației și au observat cum, de-a lungul timpului, cuvintele cu caracter negativ și denigrator au fost tot mai des asociate cu acest subiect. Folosind un sistem pe baza de matrici, cercetătorii au verificat viteza cu care termenii obișnuiți asociați înainte unor cuvinte precum emigrație și migrant au suferit schimbări radicale, căpătând conotații tot mai negative. Astfel, discursul populist radical a trecut în zona acceptabilă în Fereastra Overton, iar partidele germane care promovau un astfel de discurs au obținut o tot mai mare susținere. Un exemplu concludent în acest sens este reprezentat de partidul Alternative für Deutschland (AfD), care deși a fost înființat abia în urmă cu 9 ani, deține în prezent 81 de locuri în Bundestag și 9 locuri în Parlamentul European.
De asemenea, discursul populist s-a reflectat și în pierderile de vieți omenești. În 2011, o grupare neonazistă din Zwickau, formată din 2 bărbați și o femeie, a fost declarată vinovată de uciderea a 8 emigranți turci, a unui grec și a unei tinere ofițer de poliție. Deși a încercat să își șteargă urmele, gruparea nu a reușit să împiedice poliția să găsească, în apartamentul folosit de membrii acesteia, un material video de propagandă, alături de alte probe.
După atentatele petrecute la începutul anului 2019 în Christchurch, Noua Zeelandă, un studiu efectuat de către Universitatea Maquire din Australia a descoperit, de asemenea, că Fereastra Overton s-a lărgit incluzând, în cadrul său, toleranța pentru extremismul de dreapta, pe măsură ce numărul discursurilor anti-semite, anti-musulmani, anti-imigranți și anti-liberale lua amploare.
Utilitatea Ferestrei Overton pentru OSINT
Însă discursul public reflectă, de fapt, preferințele populației. Astfel, identificarea anumitor discursuri cu tentă xenofobă, rasistă sau care îndeamnă la violență ar trebui realizată încă din faza incipientă, altfel existând pericolul ca Fereastra Overton să gliseze deasupra intoleranței, transformând-o într-o idee acceptabilă.
Conceptul lansat de Overton poate fi folosit inclusiv în domeniul OSINT, întrucât mesajele propagandistice sunt publice și concepute să ajungă la un număr cât mai mare de oameni.
Contextul internațional a permis promovarea unor subiecte propagandistice care altădată nu făceau parte din agenda publică din România. Amplificarea atitudinilor și manifestărilor radicale, cu caracter rasist sau xenofob, de exemplu, poate determina în orice societate excluderea din cadrul Ferestrei Overton a unor idei considerate acceptabile, cu consecințe negative inclusiv pentru securitatea națională.
Limitele modelului
În prezent, Fereastra Overton nu dispune de un sistem matematic prin care anumite evenimente să poată fi încadrate într-o anumită categorie, în baza unui punctaj. O astfel de limitare face ca orice interpretare a evenimentelor să capete un caracter subiectiv, dependent de atitudinea observatorului care le interpretează.
O abordare științifică în care analiza de informații este susținută de politologie poate crește capacitatea de evaluare și prognoză atunci când este folosit modelul propus de Overton.
Pentru organizațiile de intelligence, propaganda în favoarea manifestărilor teroriste sau extremiste este un fenomen care trebuie prevenit încă din stadiile incipiente. Răspunsul la formele tot mai evoluate și insidioase ale acestor manifestări presupune inclusiv explorarea și adaptarea unor modele teoretice folosite în diverse domenii de cercetare științifică, demersuri necesare, în prezent, pentru asigurarea securității naționale.
Abstract
The Overton Window is a political science concept that explains how the circulation of ideas within a society may change along the way and ultimately end up influencing political agenda. Ideas that have once passed for unacceptable and been rejected as such by politicians can be viewed as acceptable later on. In brief, society plays a great role in this scheme; it pushes for change and that change often turns out to be healthy for society. The main danger is that some beliefs, like racism or xenophobia, could be wrongly spread as acceptable and be overlooked by the Overton Window with a damaging effect on society.
Autor: Adrian Ghenade
