Cultura de securitate este dobândită şi consolidată, de-a lungul timpului, pe baza experienţelor personale şi profesionale. Dezvoltarea culturii de securitate, într-o abordare instituţională modernă, se realizează prin promovarea problematicii securităţii şi are ca scop dezvoltarea unor atitudini, motivaţii şi comportamente necesare apărării şi protecţiei personale, de grup şi statale faţă de vulnerabilităţi, factori de risc, ameninţări, stări de pericol sau agresiuni potenţiale.
Apariţia şi evoluţia acestui domeniu se află în strânsă legătură cu dinamica geostrategică şi geopolitică de pe scena internaţională şi, implicit, cu cea a mediului de securitate.
Statutul României de membru al NATO şi UE a redefinit poziţia ţării noastre ca pilon de susţinere a securităţii regionale, în contextul general al acutizării unor riscuri diversificate ca natură, origine şi amploare. Cooperarea interinstituţională, atât la nivel naţional, cât şi internaţional reprezintă un element-cheie în îndeplinirea misiunii serviciilor de informaţii europene.
Dată fiind importanţa conştientizării de către cetăţeni a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ca parte importantă a procesului de cooperare, serviciile de intelligence au creat şi dezvoltat programe de prevenţie, destinate creşterii nivelului culturii de securitate în rândul angajaţilor organizaţiilor publice şi private.
Programe europene de awareness
Între aceste demersuri pot fi amintite cele ale Serviciului de Securitate şi Informaţii (PET) din Danemarca, instituţie care, prin Centrul de Prevenire, realizează şi susţine parteneriate cu actori naţionali şi internaţionali pentru a preveni radicalizarea şi extremismul violent. Astfel, alături de Confederaţia Industriei Daneze, PET desfăşoară programul RASK (Risk Behaviour and Security Culture) dedicat personalului companiilor din mediul privat, în scopul conştientizării riscurilor la adresa securităţii organizaţiilor.
Serviciul Federal de Informaţii (FIS) din Elveţia promovează cultura de securitate prin programe complexe, precum PROPHYLAX (adresat entităţilor care pot deveni ţinte ale spionajului economic, atacurilor cibernetice şi influenţării deciziei manageriale sau politice) şi MELANI (program al Centrului de Raportare şi Analiză pentru Securitatea Informaţiilor, care prezintă ameninţările din domeniul gestionării informaţiilor sensibile în format fizic şi electronic).
Pentru contracararea fenomenului islamizării, dar şi pentru îmbunătăţirea comunicării cu publicul, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) din Germania publică periodic broşuri care abordează islamismul şi extremismul de dreapta sau de stânga. Concomitent, sunt organizate conferinţe şi seminarii cu caracter public pentru sensibilizarea populaţiei pe aceste subiecte. Una dintre direcţiile predilecte de acţiune ale BfV este securitatea economică, adică protejarea intereselor entităţilor naţionale (operatori economici, centre de cercetare şi dezvoltare etc.) împotriva spionajului şi a concurenţei neloiale. În 2016 a fost demarat proiectul „Iniţiativa Protecţia Economiei”, cu scopul armonizării activităţilor derulate de actorii statali şi privaţi pentru protecţia economiei.
Una dintre sarcinile principale ale Serviciului de Securitate din Marea Britanie (MI5) este protejarea securităţii naţionale prin reducerea vulnerabilităţilor infrastructurilor naţionale în faţa ameninţărilor teroriste, activitate realizată prin intermediul Centrului pentru Protecţia Infrastructurilor Critice Naţionale.
Centrul de Excelenţă pentru Prevenirea Terorismului, din cadrul Agenţiei de Securitate Internă (ABW) a Poloniei, a fost înființat în scopul prevenirii terorismului şi migraţiei ilegale. Centrul realizează programe şi activităţi destinate creşterii nivelului de conştientizare. Programele de conştientizare (awareness) ale Centrului sunt destinate atât sectorului public, cât şi celui privat şi constau în conferinţe, seminarii, publicaţii şi cursuri de instruire teoretică şi practică.
Securitatea naţională, misiunea comunităţii
Lipsa culturii de securitate sau o cultură de securitate precară reprezintă în sine o vulnerabilitate a societăţii în faţa riscurilor şi adversarilor. Consolidarea parteneriatului Serviciului Român de Informaţii cu entităţile publice şi private contribuie la înţelegerea rolului pe care fiecare actor din societate – stat, administraţie, dar şi actorii privaţi (corporaţii şi indivizi) – îl are în asigurarea securităţii naţionale.
Pentru îndeplinirea uneia dintre principalele sale misiuni legale, respectiv cea de prevenire a materializării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, SRI derulează Programul de Awareness, care se adresează instituţiilor publice şi operatorilor economici de pe teritoriul statului român.
Prin intermediul acestui Program, Serviciul îşi propune să explice „Cine ne sunt inamicii?”, „Cum ne ameninţă?” şi „Cum ne putem apăra eficient?”, făcând apel la discursuri care definesc, totodată, „Cine suntem noi?” şi „Cum vrem să arate lumea în care trăim?”. Experţi din cadrul SRI abordează aspecte complexe şi actuale din domeniul securităţii naţionale, specifice prevenirii şi combaterii terorismului, extremismului, securităţii cibernetice, contraspionajului, protecţiei informaţiilor clasificate, securităţii economice sau contraproliferării.
Prin dezvoltarea culturii de securitate, ne dorim ca actorii naţionali (cetăţeni sau entităţi private sau publice) să conştientizeze vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările cu care ne confruntăm şi să cunoască o serie de modalităţi simple şi concrete de autoprotecţie. Astfel, la nivel individual şi colectiv, cei care compun societatea românească pot deveni contribuitori activi la realizarea securităţii naţionale, fără a rămâne doar beneficiari ai acesteia.
Omul, în centrul preocupărilor
Pornind de la principiul că în centrul culturii organizaţionale se află omul, apărarea valorilor şi conceptelor unei organizaţii depinde implicit de comportamentul celor care o formează.
Nerespectarea procedurilor de securitate poate genera pierderi semnificative la nivelul organizaţiei, fie că ne referim la pierderi materiale, financiare sau de resursă umană. Este necesar ca, atât la nivelul managementului, cât şi la nivelul echipei de execuţie, să fie dezvoltate abilităţi sau competenţe necesare identificării şi gestionării riscurilor şi vulnerabilităţilor.
Vorbim tot mai mult despre viteza cu care comunicăm, ne deplasăm, transmitem informaţii şi nu numai. Însă trebuie să conştientizăm că, în acelaşi timp, ameninţările şi riscurile pot să acţioneze şi să se manifeste cel puţin la fel de rapid.
Atunci când am conceput Programul de Awareness, am gândit un format flexibil care să permită transmiterea mesajelor în funcţie de specificul şi nevoile beneficiarilor. Dacă în unele situaţii este mai potrivită o prezentare urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri, în alte situaţii sunt indicate activităţi mai complexe, precum workshop-uri sau mese rotunde.
Activităţile nu pot fi la fel, în primul rând pentru că oamenii nu sunt la fel. Puse în aceeaşi situaţie, două persoane vor reacţiona în două feluri diferite, iar 50 de persoane în 50 de feluri diferite. Nu putem anticipa cum va reacţiona fiecare, dar putem să oferim exemple din cunoaşterea acumulată la nivelul SRI şi să explicăm scenarii şi potenţiale variante de abordare, astfel încât, atunci când beneficiarii se vor confrunta cu o problemă reală să poată reacţiona într-o manieră avantajoasă pentru organizaţie şi pentru securitatea naţională.
Indiferent de domeniul de activitate, dimensiunea sau sistemele de protecţie utilizate, în cadrul unei organizaţii omul rămâne cea mai vulnerabilă verigă a întregului lanţ.
Prin urmare, ne-am concentrat exact pe acest aspect. Individul se află în centrul organizaţiei. Dacă individul este conştient de plusurile şi minusurile sale, atunci conştientizarea aceasta este transpusă, în mod direct, la nivelul organizaţiei, pentru ca, în final, aspectele bune sau mai puţin bune să se răsfrângă, din nou, asupra individului, creându-se astfel un circuit ciclic.
Îmbunătăţirea culturii de securitate nu este un proces simplu. Acesta trebuie condus şi monitorizat având permanent în vedere schimbările survenite în mediul de securitate, tot mai provocator, tot mai complex, caracterizat de apariţia constantă a unor noi tipuri de riscuri şi ameninţări.
În tot acest context, Programul de Awareness vine în sprijinul organizaţiilor, pentru atingerea dezideratului comun, respectiv maximizarea gradului de cultură de securitate pentru obţinerea celor mai bune rezultate, într-un cadru legal şi sigur.
Includerea în Program se realizează prin transmiterea unei solicitări la adresa de e-mail [email protected] sau la sediul SRI din B-dul Libertăţii nr. 14, sector 5, Bucureşti.
Abstract
Security culture is acquired and strengthened in time, based on personal and professional experiences. Its development is an institutional modern approach which promotes security issues and proposes the development of attitudes, motivations and necessary behaviour for persons, groups and state protection against vulnerabilities, risks, threats, or potential aggressions.
The absence or a low level of security culture is a social vulnerability exploitable by the opponents. The development of partnership between SRI and the public or private entities helps to understand the role of every social actor in ensuring national security.
In order to fulfill one of its main legal missions, preventing the threats to national security, SRI introduces The Awareness Program, addressed to Romanian public institutions and economic operators. Through this Program, the SRI intends to answear questions like „Who are our enemies?”, „How do they threaten us?” and „How could we efficiently protect ourselves?”, using speeches to mark „Who are we?” and „How do we want the world to look like?”.
Echipa Awareness
