OSINT (Open Source Intelligence – Intelligence din surse deschise) presupune cercetarea riguroasă a surselor deschise, de la presă, la biblioteci şi librării. În timp, în categoria surselor deschise a intrat şi Internetul, cel care a schimbat, aproape radical, lumea cunoaşterii.
Căutarea informaţiilor în surse deschise, inclusiv în cele virtuale, managementul şi prelucrarea acestora prezintă provocări în termeni de alocare a resurselor, personalului şi timpului. Acestora li se adaugă efortul de a elimina din fluxul de date ceea ce este irelevant, astfel încât să fie evidenţiate, procesate şi transmise decidenţilor în timp util numai informaţii relevante.
Colectarea în OSINT este diferită faţă de cea realizată în alte discipline de informaţii, din cauza dificultăţii în identificarea surselor relevante, credibile, din cantitatea considerabilă de informaţii aflată la dispoziţia publicului.
Cu toate acestea, sursele deschise de informaţii reuşesc să completeze informaţii culese pe căi tradiţionale, din surse umane sau de altă natură. Printr-o simplă căutare pe Google sau Facebook, ori prin accesarea paginilor de ştiri din spaţiul virtual, cetăţeanul obişnuit, analistul de informaţii şi decidentul au toţi acces la o cantitate imensă de informaţii despre persoane, evenimente interne sau internaţionale, tendinţele prezente într-o societate, ori informaţii relevante cu privire la intenţiile unui stat în raport cu altul, toate acestea fiind în trecut de domeniul intelligence-ului.
Apariţia tot mai multor categorii de date în format digital şi transformarea Internetului în mijlocul preferat de comunicare a determinat creşterea ponderii OSINT în produsele ce se referă la securitatea naţională.
Datele obţinute din surse deschise au aceeaşi valoare, sau chiar mai mare, decât datele clasificate, situaţie întâlnită mai ales în cazul monitorizării sau analizei unor probleme actuale, cum ar terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, accidentele ecologice etc.
Rolul OSINT
OSINT oferă şi o bază de înţelegere a materialelor clasificate. Poate că cel mai potrivit exemplu din ziua de azi se referă la terorism, unde informaţiile din surse deschise pot umple goluri şi crea legături care permit analiştilor să înţeleagă mai bine informaţiile fragmentate, zvonurile cu privire la planuri teroriste, posibile atacuri şi potenţialele ţinte.
Presupunând un acces la informaţii care nu necesită aplicarea unor măsuri de securitate atât de stricte ca în cazul surselor umane, OSINT are şi rolul de a verifica informaţia obţinută din surse secrete şi tehnice.
Mai mult, OSINT poate avea un rol major în avertizarea surselor secrete. OSINT oferă context prin posibilitatea de a acumula istoric, validare pentru o înţelegere mai bună a materialelor colectate din surse secrete şi acoperire verosimilă în scopul protecţiei surselor.
Tocmai de aceea, sursele deschise sunt, în mod special, cele mai potrivite pentru a le semnala celorlalte discipline ale intelligence-ului subiecte de interes, în special în condiţiile în care libertatea de mişcare a mărit considerabil accesul organizaţiilor media la informaţii.
Avantajele OSINT
OSINT oferă o serie de avantaje în ce priveşte procesul complex de culegere, prelucrare şi evaluare a datelor. Numărul de surse de informare (în diverse formate – audio, video, scris, online) este uriaş, conţinutul acestora putând fi accesat, organizat şi analizat în timp real; permanent pot fi identificate resurse noi.
În stadiul de colectare, există posibilitatea de a selecta sursele relevante de informaţii şi de a le elimina din portofoliu pe cele care furnizează în mod constant informaţii irelevante. Datele selectate pot fi organizate în funcţie de o serie de atribute, precum tipul sursei, limba, regiunea, ţara, data difuzării, împărţite în funcţie de domenii de interes, ceea ce permite procesarea unor volume mari de date în timp scurt şi abilitatea de a extrage informaţiile cu relevanţă deosebită.
Pot fi accesate date din toate domeniile, de interes ori adiacente, care pot contribui la creionarea unui tablou general în care să fie încadrate informaţiile de interes, oferind premisele înţelegerii contextului şi identificării unor pattern-uri pentru evoluţiile ulterioare.
Este oferită posibilitatea de a folosi rezultatele publice ale unor studii de specialitate realizate de institute recunoscute pe plan internaţional, concluziile cercetărilor efectuate de colective de experţi, în scopul înţelegerii unor fenomene sau tendinţe în domenii de nişă. Pot fi realizate evaluări şi previziuni pe termen scurt, mediu şi lung şi utilizate diferite metode şi formate pentru diseminarea rezultatelor evaluărilor şi analizelor. Exploatarea surselor deschise de informare presupune costuri reduse, oferind, de cele mai multe ori, acces gratuit la informaţie.
Progresul tehnologic, extrem de vizibil în zona de comunicare interpersonală şi în spaţiul public, în diseminarea informaţiilor, permite utilizarea tehnologiilor analitice, combinând metode de catalogare a datelor, determinarea traseului informaţiilor, procesarea lor pe măsura apariţiei şi crearea unei imagini de ansamblu. Trebuie să fim însă conştienţi de faptul că, dacă dorim să utilizăm informaţia din surse deschise pentru a contura şi a înţelege viitoarele medii operaţionale, acelaşi lucru îl fac şi „băieţii răi“. În consecinţă, este necesară identificarea vulnerabilităţilor pe care aceste tehnologii le pot genera şi eliminarea, într-o manieră proactivă şi eficientă, a riscurilor.
Nu în ultimul rând, sunt respectate drepturile civile şi viaţa privată, culegerea informaţiilor din surse deschise nepresupunând intruziunea în spaţiul de confort psihologic cetăţenilor.
Analiza OSINT în managementul informaţiilor de intelligence
Poate cea mai mare provocare a zilelor noastre, în materie de diseminare a informaţiilor, o constituie conectivitatea. Oamenii sunt permanent conectaţi la realitate prin intermediul reţelelor de socializare, unde sunt prezente şi sursele deschise, care au devenit canale aproape perfecte pentru diseminarea informaţiei.
Unul din cele mai mari avantaje oferite de OSINT este posibilitatea de evaluare a modului în care sunt receptate informaţiile, a reacţiilor cititorilor pe conturile publice ale surselor media la stimulii sociali şi economici, la evenimentele politice. Şi aici nu vorbim de reacţii individuale, de poziţionări particulare, ci de curente de opinie, de reacţii de masă, extreme de important de identificat în realizarea unor evaluări şi conturarea unor viitoare scenarii de evoluţie a unor situaţii sau fenomene.
Ţinând cont de faptul că, în timp, tehnologia va evolua spectaculos, însă natura umană aproape insesizabil, OSINT este domeniul de intelligence cel mai pregătit să facă faţă acestui gen de provocare.
Analistul OSINT devine, astfel, acel „magician al informaţiei”, cu rolul de a vedea imaginea de ansamblu, de a conecta piesele unui puzzle, transformând, astfel, cantitatea imensă de informaţii la care avem acces într-o cunoaştere a prezentului, dar mai ales a viitorului.
Analistul este limitat în activitatea sa de orizonturile propriei cunoaşteri, rezultat al unei bariere lingvistice sau al absenţei unor cunoştinţe în alte domenii decât cele în mod tradiţional asociate securităţii naţionale.
Se poate concluziona că prin intermediul OSINT se pot completa o mare parte a nevoilor de informaţii şi, astfel, se realizează o descongestionare a celorlalte resurse de culegere, permiţând acestora din urmă o concentrare a efortului asupra altor tipuri de informaţii. Sursele deschise sunt cele mai potrivite pentru a preveni celelalte discipline ale intelligence-ului asupra unor subiecte de interes, în special în condiţiile în care libertatea de mişcare a mărit considerabil accesul organizaţiilor media la informaţii.
Abstract
We are surrounded by an ocean of information, most of it in a cyber-space accessed by the majority of individuals. Not only to obtain the proper information requires a special effort, but also to understand and to tell between relevant and irrelevant information concerning national security, or between information and deception, is a serious endeavour.
Information analysis plays, therefore, a central role in finding „knowledge lost in information” (T. S. Eliot / „The Rock”) and OSINT becomes a potentially huge source of knowledge.
OSINT is extremely valuable when it comes to to transform the information in knowledge through analysis. OSINT is a key component of classified information. The information is both an object and a weapon, very efficient for those who owne it.
Ignoring OSINT is not the right way to manage information, considering that opens source data can fill up gaps and add up to all-sources intelligence.
Autor: Mirela Cernat
