Origine şi descriere
Deşi cunoaşte multiple accepţiuni în literatura de specialitate, cel mai adesea, conceptul wild card defineşte un eveniment surprinzător, cu o probabilitate scăzută de a se întâmpla, dar cu efecte şi impact neobişnuit de puternice asupra dezvoltării ulterioare a societăţii. În pofida controverselor referitoare la durata unui eveniment definit ca wild card, cele mai multe opinii converg către desfăşurarea rapidă a acestuia, fapt de natură a genera dificultăţi sistemelor sociale afectate, care se află în imposibilitatea de a reacţiona adecvat.
Conceptul a fost definit pentru prima dată în anul 1992, într-un material elaborat, în comun, de reprezentanţi ai „Copenhagen Institute for Futures Studies” (Danemarca), „BIPE Conseil („Bureau de l’insertion professionnelle et de l’emploi”/ Franţa)” şi „Institute for the Future” (Menlo Park, California).
Prima metodologie referitoare la acest concept a fost dezvoltată de John L. Petersen în anul 1996, în lucrarea Out of the Blue: How to Anticipate Big Future Surprises. Ulterior, Angela şi Karlheinz Steinmüller au detaliat conceptul în volumul intitulat sugestiv „Wild Cards”, publicat în anul 2003.
Cu toate că a dobândit importanţă şi valenţe deosebite la începutul anilor 2000, conceptul nu reprezintă un element de noutate, având conexiuni cu termeni de tipul „surprizelor strategice”, „discontinuităţilor”, „schimbărilor radicale/ surprinzătoare”, „evenimentelor/ incidentelor critice”, utilizaţi anterior pentru a desemna o realitate similară.
Clasificare
Studiile realizate în ultimii ani pe marginea conceptului wild card au relevat preocuparea analiştilor de a grupa aceste evenimente pe anumite categorii, în baza unor criterii bine definite.
Din perspectiva plasării pe axa temporală, majoritatea autorilor discută despre evenimente de tip wild card care au avut loc de-a lungul istoriei:
– asasinarea preşedintelui american John F. Kennedy – 1963;
– prăbuşirea bursei de pe Wall Street, cunoscută sub denumirea de „Black Friday” – 1929;
– accidentul nuclear de la Cernobîl – 1986;
– prăbuşirea Uniunii Sovietice – 1990;
– atacurile teroriste din 11 Septembrie 2001)
şi care s-ar putea petrece în viitor
– extinderea hegemoniei Hong Kong-ului asupra Chinei;
– impactul unui asteroid asupra Pământului etc.
Un alt criteriu de clasificare are în vedere posibilitatea revenirii la starea anterioară producerii evenimentului, situaţie în care se discută despre wild card-uri reversibile, atunci când revenirea la starea originală se produce într-un interval de câteva luni, până la câţiva ani (de exemplu, prăbuşirea pieţei financiare) şi ireversibile, care exclud posibilitatea restabilirii ordinii iniţiale (cum ar fi schimbarea axei Pământului).
De asemenea, au fost identificate wild card-uri clasificate în funcţie de domeniul social afectat de eventuala producere a unor astfel de evenimente: finanţe (o nouă creştere neaşteptată a preţului petrolului; ; înlocuirea monedelor naţionale de tranzacţiile electronice, la nivel global), ecologie/ mediu (producerea unui accident nuclear similar celui de la Cernobîl; extinderea fenomenului foametei la nivel global), politică (desfiinţarea ONU), tehnologie (posibilitatea alegerii sexului fătului; revoluţia nano-materialelor), social (creşterea speranţei de viaţă la 100 de ani; prăbuşirea civilizaţiilor; revoluţia spirituală şi revenirea la valorile tradiţionale ale familiei).
Wild card vs. „schimbare graduală”
Potrivit unora dintre specialiştii care au analizat conceptul, există situaţii în care un eveniment de tip wild card ar putea fi anticipat.
Două dintre exemplele cele mai concludente în acest sens au fost oferite de Edward Cornish (2003), potrivit căruia atât invadarea Uniunii Sovietice de către Germania, în 1941, cât şi atacurile teroriste de la 11 Septembrie 2001, prezentate, în literatura de specialitate, drept un etalon de wild card, ar fi putut fi anticipate.
În sprijinul teoriei sale, Cornish a menţionat existenţa unor semnale de avertizare, anterior producerii celor două evenimente: atenţionarea Uniunii Sovietice, de către Marea Britanie, cu privire la planurile Germaniei; publicarea, în revista „The Futurist”, a două articole, referitoare la posibilitatea comiterii de atacuri sinucigaşe asupra unor ţinte conexe aviaţiei civile, respectiv la nominalizarea World Trade Center ca potenţială ţintă a unor atacuri teroriste viitoare.
Teoria lui Cornish a fost confirmată şi de alţi practicieni, care, evocând rapiditatea cu care se produc, precum şi posibilitatea anticipării unora dintre evenimentele caracterizate drept wild card, au introdus, în terminologia de specialitate, conceptul de „schimbare graduală”, considerându-l mai adecvat pentru denumirea unor astfel de evenimente.
Scenarii/ strategii
Evaluat din perspectiva analizei strategice, conceptul de wild card şi-a dovedit utilitatea, urmare a situării sale în centrul scenariilor care iau în calcul evenimente neaşteptate, care ar putea avea consecinţe dramatice asupra societăţii.
Pornind de la teoria formulată de Cornish referitoare la posibilitatea anticipării unor evenimente de acest tip, obiectivul unui astfel de scenariu ar putea viza identificarea reacţiei optime, în eventualitatea producerii unui asemenea eveniment, în vederea limitării efectelor negative.
Succesul acestui demers presupune clarificarea, ab initio, a aspectelor referitoare la tipologia evenimentelor cu impact major susceptibile a se produce, modul de pregătire adoptat în acest sens, existenţa unor eventuale semnale de avertizare înainte de producerea evenimentului. Realizarea concretă a scenariului se bazează pe un management riguros al informaţiilor deţinute şi pe o abordare etapizată, concretizată în parcurgerea următorilor paşi: definirea sarcinilor, stabilirea portofoliului de wild card-uri vizate, evaluarea premiselor şi a impactului pe care l-ar putea genera, construirea strategiilor menite a minimaliza riscurile, comunicarea strategiei şi implementarea măsurilor.
Aplicabilitate
Deşi exemplificat, în literatura de profil, prin evenimente cu efecte la scară globală, conceptul are aplicabilitate inclusiv la nivel micro-social, pe anumite segmente de activitate, bine determinate.
Astfel, din perspectiva activităţii de intelligence, scenariile de tipul wild card pot avea utilitate în elaborarea sistemelor de early warning, prin identificarea elementelor care se pot constitui în semnale anticipative ale unui eveniment generator de ameninţări la adresa securităţii naţionale.
De asemenea, astfel de scenarii se utilizează, în prezent, la nivelul firmelor de consultanţă specializate în elaborarea de studii cu caracter strategic, destinate unor corporaţii din diverse sectoare ale economiei. Obiectivele acestui demers au în vedere sporirea gradului de flexibilitate a companiilor la eventuale schimbări radicale ale pieţei.
Autor: Raluca Mangiurea
