Volumul „Russians Among Us: Sleeper Cells, Ghost Stories and the Hunt for Putin’s Agents” (Ruşii printre noi: celule adormite, poveşti cu fantome şi vânătoarea agenţilor lui Putin), apărut la începutul acestui an, continuă seria de lucrări dedicate spionajului de către scriitorul și jurnalistul britanic Gordon Corera. Specializat în probleme de securitate, autorul a abordat tema serviciilor secrete și în volumele „The Art of Betrayal: The Secret History of MI6” sau „Intercept: The Secret History of Computers and Spies”.
„Ruşii printre noi” este o poveste explozivă despre spionajul desfășurat prin programul de agenţi ilegali, demascat de către Aleksandr Poteyev, cârtiţa din interiorul Serviciului Rus de Informaţii Externe (SVR) care a divulgat FBI-ului lista cu numele agenţilor ruşi adânc infiltraţi în diferite medii ale societăţii americane, dezvăluirea fiind urmată de schimbul de spioni de pe aeroportul din Viena, în vara anului 2010.
Dezvăluiri inedite
Cartea captează atenţia atât prin tehnica narativă presărată cu explicaţii privind metodele folosite de spioni, cât şi prin dezvăluirile inedite legate de operaţiunile din interiorul serviciilor secrete ruse şi americane. Conceptele teoretice specifice artei spionajului îşi găsesc aplicabilitate în acţiunile agenţilor cu nume reale sau cu identităţi false, construite şi exersate ani la rând, ca într-un scenariu de film, dar şi cu nume furate de pe pietrele funerare din cimitirele ţărilor-ţintă în care agenţii ruşi aveau să-şi croiască, pas cu pas, drumul spre îndeplinirea misiunii lor.
Un astfel de caz îl constituie familia de ruşi formată din Donald Heathfield şi Ann Foley (pe numele lor reale Andrei Bezrukov şi Elena Vavilova), antrenată în Rusia de ofiţeri bine pregătiţi, pe parcursul a câţiva ani, până când aceştia au ajuns să se comporte ca nişte canadieni autentici. Negarea propriei identităţi, asumarea valorilor culturale, identitare şi naţionale ale unui stat străin, copierea a stilului de viaţă al societăţii de „adopţie”, mimarea unei vieţi normale într-o societate autentică, fără a pierde nicio clipă din vedere scopul iniţial al misiunii primite de la Centru, sunt doar câteva dintre metodele de acţiune ale ilegalilor ruşi, care, peste decade, aveau să se dovedească perimate şi neadaptate evoluţiilor tehnologice ale omenirii.
Noile metode de spionaj
Familiei Heathfield-Foley i se opune un alt personaj, Anna Chapman, un spion de tip nou, cu identitate reală, care nu îşi ascunde nici numele, nici apartenenţa la poporul rus, doar statutul de „spion”. Actualizând vechile metode de transmitere a informaţiilor către Centru, cum ar fi steganografia (practica de a ascunde un mesaj in alt fisier, imagine sau mesaj), folosită de ilegalii tradiţionali, Anna Chapman stabilea întâlniri cu agenţii sub acoperire într-o cafenea, în faţa unui laptop, folosind conexiuni la internet şi frecvenţe private prestabilite în vederea transmiterii informaţiilor. Noii spioni nu mai trebuie să fie neapărat instruiţi după metodele clasice, care presupun un proces îndelungat şi costisitor; ei pot fi acum selectaţi sau „racolați” deoarece sunt oamenii potriviţi la locul potrivit în vederea deservirii intereselor naţionale.
În pofida transformării modului de acţiune al agenţilor SVR, ca urmare a deconspirării programului de ilegali şi a schimbului de spioni din 2010, rămâne totuşi întrebarea: în ce măsură vechile metode, tradiţionale, de acţiune ale agenţilor ruşi se îmbină cu cele moderne, facilitate de noile tehnologii şi având la bază un nou modus operandi? Aşa cum afirmă şi autorul, în pragul alegerilor prezidenţiale americane din 2016, „noii ilegali erau peste tot în America şi nicăieri. Erau adânc [infiltraţi] în comunităţi, dar imposibil de văzut (…). Ei erau noile fantome despre care, pentru prea mult timp, autorităţile nici nu ştiau că există. Şi abia în alegerile din 2016 şi-au făcut simţită prezenţa pentru prima oară” (tr. a.).
Ilegalii cibernetici
Crearea „fermelor de troli” din Sankt-Petersburg, menite să influenţeze opinia publică prin reţelele de socializare, prin intermediul unor persoane cu identităţi fabricate, a dus la apariţia unui nou tip de ilegali – „ilegalii cibernetici”. Cu ajutorul acestora s-a urmărit atingerea intereselor politice ruseşti, de influenţare a campaniei electorale americane şi a rezultatului votului din 2016. De asemenea, s-a adăugat și imixtiunea locală a agenţilor ruşi aflaţi în America. Rusia a dovedit astfel că distanţa nu mai constituie o problemă, tehnologia de ultimă generaţie venindu-i în ajutor pentru a evita expunerea inutilă a oamenilor.
Cazurile celebre ale foştilor agenţi ruşi, Serghei Skripal şi Aleksandr Litvinenko, despre care se presupune că au fost otrăviţi la comanda Kremlinului, ca răzbunare pentru „trădarea” lor odată cu trecerea în tabăra MI6, reprezintă alte subiecte de interes ale cărţii. Lucrarea „Ruşii printre noi: celule adormite, poveşti cu fantome şi vânătoarea agenţilor lui Putin” captează atenţia cititorului încă de la primele rânduri și reușește să îl mențină conectat până la sfârșit, deşi tratează vechea temă a confruntării pe tărâmul spionajului între veşnicele rivale, Statele Unite ale Americii şi Rusia.
Abstract
The book „Russians Among Us” is an explosive story about the Russian espionage against the United States of America through the illegals program, revealed by Alexander Poteyev, the mole inside the Russian Foreign Intelligence Service, who presented to the American Secret Intelligence Service the list with the names of the Russian sleeper agents who were deeply infiltrated in the American society. Poteyev’s action led to the exchange of spies on the Vienna airport in the summer of 2010. Gordon Corera writes a real story about real spies, presenting their methods of action, starting from the old, traditional to the newest, modern ones.
Autor: Cristina Raluca Vulpe
