Este, oare, posibil ca printre refugiaţii ce bat astăzi la porţile Europei, să se afle şi viitorii fondatori ai partidului islamist, ce va ajunge la putere în Franţa anului 2017, aşa cum îşi imaginează scriitorul francez Michel Houellebecq în cartea sa, Supunere (Soumission), a cărei lansare pe piaţă a coincis cu atentatele de la redacţia revistei Charlie Hebdo din Paris, în ianuarie 2015?
Vorbim despre cel de-al şaselea roman al scriitorului francez, foarte interesant şi controversat, aparţinând genului PF (political fiction), roman profetic, nu neapărat pentru că prevede viitorul, ci pentru că enunţă un adevăr despre prezent, despre ceea ce se petrece astăzi în jurul nostru, la nivel social, politic, militar, informaţional, într-o lume în care pericolele de securitate pândesc la tot pasul. Cartea vorbeşte despre Franţa anului 2022, condusă de un preşedinte musulman, Mohammed Ben Abbes, şi de un partid islamic, Frăţia Musulmană, despre instalarea legitimă la putere a acestui partid, despre visul creării unei Uniuni Europene extinse (EURABIA) care ar cuprinde Marocul, Turcia, Tunisia, Algeria şi Egiptul şi care ar deveni prima mare putere economică, pe scurt, despre o nouă ordine mondială.
În viziunea scriitorului, partidul Frăţia Musulmană, aliat cu Partidul Socialist (PS) şi Uniunea pentru Mişcarea Populară (UMP), reuşeşte să câştige alegerile prezidenţiale din 2017 din Franţa împotriva Frontului Naţional (FN), formaţiune naţionalistă şi anti-imigraţie. De aici decurg o serie de schimbări majore, noul preşedinte musulman – perceput la începutul carierei sale politice ca moderat – odată instalat în funcţie interzice femeilor să muncească, este pro-poligamie, impune o viziune religioasă şi conservatoare societăţii, copiii învaţă în şcoli islamice, iar francezii acceptă aceste schimbări, fapt ce explică şi titlul cărţii.
Punctul de plecare al romanului este cât se poate de real, ancorat în realitatea Franţei de astăzi, unde trăiesc cei mai mulţi musulmani din Europa, circa 5 milioane, număr în continuă creştere, unde pe listele elevilor din şcolile de stat cu greu mai poţi distinge nume neaoşe franţuzeşti, unde indigenii francezi se simt incomodaţi în unele cartiere, fiind deseori confruntaţi cu bande formate din tineri algerieni şi marocani.
Cu toate acestea, deznodământul cărţii este neaşteptat de îndrăzneţ, chiar şi eroul principal, François, un profesor la Universitatea Sorbona, prin ochii căruia este prezentat întregul tablou, după ce asistă mai întâi pasiv la transformările ce au loc, sfârşeşte prin a alege islamul. Şi de ce nu? îşi spune el, când totul depinde doar de o convertire care promite să aranjeze lucrurile atât de bine.
Ne putem pune întrebarea dacă refugiaţii reprezintă o ameninţare pentru stilul de viaţă occidental, dacă în rândul acestora se pot ascunde fundamentalişti musulmani. Nu putem nega importanţa fenomenului migraţionist şi provocările pe care acesta le aduce serviciilor de informaţii şi politicilor de awareness conduse de acestea în greaua misiune pe care o desfăşoară zilnic, aceea de a asigura securitatea şi integralitatea naţională, printre altele.
Întrebarea care se naşte vizavi de romanul lui Michel Houellebecq ar fi: Este această carte ficţiune sau previziune? Cu siguranţă cel care va da un răspuns este doar timpul.
Abstract
Is it possible that, amidst the immigrants who are now at Europe’s gates, there could be future founders of the Islamic Party which will gain the elections in 2017 in France, as French writer Michel Houellebecq imagines in his book, Submission (Soumission)?
The novel is highly controversial and prophetic, not because it foretells a possible future, but because it states the truth about what is going on in an ever-changing world, flooded by Islamic influence. The book is about 2022 France, run by a Muslim president, Mohammed Ben Abbes, and an Islamic party ”The Muslim Brotherhood”, legitimately installed, that dreams of creating an extended European Union (EURABIA), which would include Morocco, Turkey, Tunisia, Alger and Egypt in a new world order.
Submission appears in a time when France is under an “Islamisation fear”. In fact, Marine Le Pen, who is against immigrants, occupies the first position in the voting intentions for 2017 presidency.
Autor: Maria-Cătălina Neagu
