Cei douăzeci de ani care au trecut de la sfârșitul Războiului Rece au fost marcați de evenimente care au depășit capacitatea noastră de a le gestiona oportun. Succesiunile de lebede negre sau gri nu au facut decât să ne deschidă ochii asupra necesității de dezvoltare a abilităților noastre de a anticipa și de a ne pregăti pentru cel puțin o parte din evenimentele majore care ne vor marca viitorul.
Totodată, transformarea factorilor care determină evenimentele de tipul lebedelor negre sau gri (puterea computerului, banda de Internet, miniaturizarea, interdependența globală) înregistrează o accelerare exponențială, necesitând dezvoltarea unor perspective pe termen lung pentru factorii decizionali.
În contextul unor asemenea evoluții, dezvoltarea și utilizarea studiilor prospective în analiza și implementarea politicilor de orice natură a devenit o cerință fundamentală. Astfel, o lucrare precum Starea Viitorului 2010 capătă o semnificație aparte în raport cu agendele decidenților la nivel regional sau global.
Rapoartele privind starea viitorului au fost elaborate începând cu 1997 de către think-tank-ul global Proiectul Millenium, care „conectează” experți internaționali din cadrul corporațiilor, universităților, organizațiilor neguvernamentale, agențiilor ONU sau guvernelor statelor ONU, prin intermediul a 40 de Noduri.
Proiectul Millenium a fost fondat în urma unui studiu de fezabilitate de trei ani, la care au colaborat Universitatea ONU (UNU), Smithsonian Institution, Futures Group International și UNU American Council.
În contextul unor asemenea evoluții, dezvoltarea și utilizarea studiilor prospective în analiza și implementarea politicilor de orice natură a devenit o cerință fundamentală. Astfel, o lucrare precum Starea Viitorului 2010 capătă o semnificație aparte în raport cu agendele decidenților la nivel regional sau global.
Rapoartele privind starea viitorului au fost elaborate începând cu 1997 de către think-tank-ul global Proiectul Millenium, care „conectează” experți internaționali din cadrul corporațiilor, universităților, organizațiilor neguvernamentale, agențiilor ONU sau guvernelor statelor ONU, prin intermediul a 40 de Noduri.
Proiectul Millenium a fost fondat în urma unui studiu de fezabilitate de trei ani, la care au colaborat Universitatea ONU (UNU), Smithsonian Institution, Futures Group International și UNU American Council.
Deși structura și metodele utilizate în elaborarea rapoartelor au atins un grad înalt de complexitate pe măsura apariției acestora, putem aprecia că „firul roșu” l-a constituit „proiecția” evoluțiilor a 15 provocări globale identificate în 1997, iar – începând cu 2001 – dezvoltarea unor prognoze asupra evoluției națiunilor prin intermediul modelului SOFI (State of the Future Index). Stadiul celor 15 provocări globale este monitorizat anual, prin aplicarea continuă a unui chestionar Delphi, asociată cu proceduri de scanare a mediului.
Una dintre caracteristicile principale evidențiate de către Starea Viitorului 2010 – comună celor 15 provocări – o constituie faptul că acestea nu pot fi abordate de către actorii implicați prin acțiuni individuale ci numai prin dezvoltarea unui mecanism decizional trans-, respectiv supra-instituțional, precum și prin utilizarea unor platforme colaborative în sprijinul procesului decizional.
Pe lângă utilizarea unui model SOFI din ce în ce mai complex (în prezent are 20 de indici, în condițiile în care Human Development Index – un instrument similar dezvoltat de către ONU – are doar trei), ediția 2010 a raportului marchează o nouă dezvoltare în materie de modelare – introducerea SOFI în sistemul de modelare International Futures (IFs) al Universității din Denver – aspect ce permite calcularea și compararea SOFI pentru toate statele incluse în model (183, inclusiv România).
Starea Viitorului 2010 are – similar rapoartelor anterioare – două „componente”: o prezentare succintă a concluziilor și evoluțiilor (ediția imprimată, 90 de pagini), însoțită de un CD cu detaliile aferente (aproximativ 7.000 pagini de cercetare, care detaliază aspectele incluse în ediția imprimată). De asemenea, raportul Starea Viitorului 2010 este primul document de acest tip realizat de Proiectul Millenium, care a fost tradus și în limba română (doar ediția imprimată, miile de pagini de cercetare care susțin concluziile raportului fiind disponibile doar în limba engleză). Astfel, versiunea în limba română a raportului a fost editată și lansată sub egida Universității Europei de Sud-Est – LUMINA (cu sediul în București), în octombrie 2010.
Totodată, reperele de conținut ale raportului vizează stadiul și perspectivele celor 15 provocări globale, prognozele asupra evoluției națiunilor prin intermediul modelului SOFI, dezvoltarea a trei teme semnificative – construirea unor sisteme colaborative de intelligence, implicații emergente ale securității mediului, precum și o prognoză asupra evoluțiilor din America Latină cu orizont de timp 2030 (având în vedere că, între 2010 și 2030, majoritatea țărilor din America Latină vor sărbători 200 de ani de independență) – respectiv o descriere a stadiului problemelor și studiilor prospective la nivel global. Există cel puțin trei aspecte care diferențiază „produsul” Starea Viitorului de alte lucrări cu obiective similare: complexitatea, atât „geografică” (localizarea Nodurilor), cât și științifică (diversitatea experților, atât ca spațiu cultural, cât și ca pregătire profesională), modularitatea (poți utiliza și dezvolta, separat, „segmentele” care prezintă interes în raport cu un anumit stat sau o anumită regiune), respectiv actualizarea anuală (care permite luarea în considerare a evoluțiilor înregistrate de la ultima analiză).
Ca aplicabilitate și utilitate a metodelor prezentate în Starea Viitorului am putea menționa determinarea obiectivelor strategice de orice natură în baza rezultatelor aplicării acestora, inclusiv – de exemplu – în cazul operațiunilor în domeniul apărării și stabilizării.
Per ansamblu, Starea Viitorului 2010 este construită în jurul a două potențiale scenarii pentru următorii 50-100 de ani: o lume instabilă, „în cazul în care tendințele actuale privind creșterea populației, epuizarea resurselor, schimbările climatice, terorismul, crima organizată și epidemiile continuă și converg”, respectiv o lume stabilă, „dacă tendințele actuale privind autoorganizarea prin intermediul viitoarelor forme de Internet, cooperarea transnațională, științele materialelor, energia alternativă, științele cognitive, dialogurile interreligioase, biologia sintetică și nanotehnologia continuă și converg”.
În pofida discrepanțelor actuale semnificative în dezvoltarea națională / regională, ideea principală ce transpare din raportul Starea Viitorului – rezultat a peste 14 ani de cercetare a viitorului la nivel mondial în cadrul Proiectului Millennium – are o conotație pozitivă: lumea are resursele necesare pentru a răspunde provocărilor globale.
Factorul care aruncă însă o umbră de îndoială asupra naturii pozitive a dezvoltărilor viitoare îl constituie incertitudinea privind luarea deciziilor necesare unei abordări serioase a provocărilor globale detaliate în acest document.
Autor: Costinel Anuța
