Numele Margaritei Konenkova (la naștere Voronțova), născută în anul 1895 la Sarapul, Rusia, este adesea legat de cel al marelui fizician, Albert Einstein, fiind una dintre marile iubiri ale acestuia și, în același timp, soția renumitului sculptor la acea vreme, Serghei Konenkov.
Având studii superioare juridice urmate la Moscova, Margarita Konenkova se învârtea în cercurile oamenilor cunoscuți ai vremii, cum ar fi poetul Serghei Esenin, compozitorul Serghei Rahmaninov sau cântărețul de operă Feodor Șaliapin, cu cei doi din urmă presupunându-se că a avut și relații amoroase.
În anul 1923, soții Konenkov au călătorit în SUA, însă călătoria care trebuia să dureze câteva luni, fiind prilejuită de participarea sculptorului Konenkov la o expoziție de artă rusă, s-a transformat într-o ședere de 22 de ani pe teritoriul american, în anul 1945 Margarita Konenkova primind ordinul de a reveni la Moscova. Imaginea Margaritei a fost adesea întruchipată în operele artistice ale soțului, ea fiindu-i acestuia sursă de inspirație. Vorbea engleză și germană, iar simțul artistic al acesteia s-a împletit cu o voință de fier, un spirit practic și o minte remarcabilă, toate aceste calități ajutând-o la organizarea de expoziții.
În anii celui de-al Doilea Război Mondial, petrecuți în America, Margarita Konenkova conducea Comitetul de întrajutorare a Rusiei, din care făceau parte emigranți ruși, cum ar fi Serghei Rahmaninov sau Mihail Cehov (actor, regizor și scriitor).. Prin eforturile sale a reușit să strângă milioane de dolari și să trimită în Rusia ajutoare umanitare constând în haine, alimente, medicamente.
Proiectul Manhattan, ținta spionajului sovietic
Primind sarcina de a sculpta bustul lui Albert Einstein pentru Universitatea Princeton, unde acesta era profesor, Serghei Konenkov a intrat în contact cu marele fizician. Întâlnirile soților Konenkov cu omul de știință, pentru discuții pe marginea acestui proiect, au reprezentat punctul de pornire al relației de iubire dintre Margarita și Albert, prenume din îmbinarea cărora a rezultat numele de alint Almar, utilizat de cei doi în scrisorile lor de dragoste după revenirea în Rusia a Margaritei.
Margarita Konenkova a fost recrutată de NKVD serviciul de spionaj sovietic din cel de-al Doilea Război Mondial, primind sarcina de a culege informații cu privire la cercetările în domeniul nuclear din cadrul Proiectului Manhattan.
Nu există dovezi că Einstein i-ar fi dezvăluit informații valoroase, mai ales că acesta nu era implicat direct în proiect. Ceea ce se cunoaște cu siguranță este insistența lui Einstein în fața președintelui Roosevelt de a demara studiile în vederea realizării bombei atomice.
În urmărirea obiectivului de a obține informații utile pe linia trasată de serviciul de spionaj sovietic, Margarita Konenkova a încercat să se apropie de Robert Oppenheimer, „părintele bombei atomice”, acesta având un rol important în cadrul Proiectului Manhattan și făcând parte și din cercul relațional al lui Einstein. Printre sarcinile Margaritei Konenkova s-a aflat și prezentarea marelui geniu viceconsulului sovietic la New York, Pavel Mihailov, responsabil cu relațiile științifice, misiune ce se pare că a fost îndeplinită, dat fiind că Einstein îl menționează pe viceconsul într-una dintre scrisorile sale.
Invitată adesea la locuința marelui geniu de la lacul Saranac, Margarita Konenkova avea ocazia să fie prezentă la întrunirile marilor fizicieni care se adunau acolo. La una dintre aceste întâlniri, spioana rusă a aflat că bomba atomică era în curs de realizare, informație pe care a transmis-o imediat la Moscova. Printre obligațiile ei a intrat și comunicarea cu diplomații. Obținând acces în cele mai înalte cercuri ale societății americane, a stabilit întâlniri cu mulți politicieni și oameni de afaceri americani, printre cunoștințele sale numărându-se și Eleanor Roosevelt, soția președintelui american.
Ultima dragoste
Există indicii că Einstein știa despre calitatea de spion a iubitei sale, lucru care nu l-a împiedicat să continue relația cu aceasta. De altfel, el a fost cel care a intervenit pentru eliberarea Margaritei după arestarea ei de către FBI. Albert Einstein nu se afla la prima aventură extraconjugală, el divorțând de prima soție din cauza relației pe care o avea cu verișoara sa, Elsa, pe care a luat-o ulterior de soție. Nu este clar dacă relația cu Margarita, pe care a întâlnit-o în 1935, a început înainte sau după decesul Elsei, în 1936.
Ceea ce se cunoaște cu siguranță este că Albert Einstein a fost îndrăgostit de spioana rusă, aceasta fiind și ultima sa dragoste. Relația lor ar fi rămas secretă dacă o colecție de scrisori de dragoste ale lui Einstein către Konenkova, trimise între anii 1945-1946, după revenirea Margaritei în Rusia, nu ar fi fost scoase la licitație, în anul 1998, la casa de licitații Sotheby`s din New York, de către o rudă a Konenkovei care a dorit să își păstreze anonimatul.
Consultantul casei de licitații, Paul Needham, a descoperit referințe despre activitatea Margaritei Konenkova pentru serviciile secrete de la Moscova, în volumul „Special Tasks”, scris în 1955 de spionul sovietic Pavel Sudoplatov. Autorul rus precizează că o parte din misiunea Konenkovei în încercarea de a afla detalii despre programul nuclear, consta în a-l influența pe Oppenheimer, ca de altfel și pe alți oameni de știință americani pe care i-a cunoscut la Universitatea Princeton. Conform descrierii lui Sudoplatov, Margarita Konenkova a fost „unul dintre cei mai eficienți agenți ai serviciilor speciale sovietice”. În memoriile sale, scrise cu puțin timp înainte de moarte, Sudoplatov a dezvăluit numele de cod al Konenkovei – „Lucas”. Totodată, în cartea sa, „Intelligence and the Kremlin”, Pavel Sudoplatov scria că agenta lor de încredere activa sub comanda Lizei Zarubina (soția lui Vasili Zarubin, un rezident NKVD din SUA). După ruperea relațiilor lui Oppenheimer cu partidul comunist american, Konenkova, controlată de omul de legătură din New York, Pastelniak (Luka), a reușit să îl influențeze pe Oppenheimer să angajeze specialiști cunoscuți pentru opiniile lor de stânga.
După revenirea la Moscova, Margarita Konenkova a rămas în umbra soțului ei, care a continuat să profeseze ca sculptor. Răceala cu care au fost primiți într-o Rusie devastată în urma pierderilor suferite în război, a determinat-o pe Margarita Konenkova să îi scrie lui Lavrenti Beria însuși, solicitând protecție și subliniind meritele ei și ale soțului ei în servirea patriei-mamă, mesaj care confirmă legătura Margaritei cu serviciul de spionaj sovietic. Autorul Teoriei relativității a murit în anul 1955, iar în anul 1971 a murit și Serghei Konenkov. Margarita Konenkova, văduvă, amantă și spioană, a rămas singură până la sfârșitul vieții. Ea a decedat în 1980, la vârsta de 85 de ani.
Abstract
The Russian spy Margarita Konenkova was the last love of Albert Einstein. Her mission was to get from him information on the nuclear program, especially on the atomic bomb during World War II. It is unlikely that the information she got from Einstein was of any good since Einstein was not directly involved in the Manhattan Project, but Robert Oppenheimer, „the father of the atomic bomb”, whom she had also tried to „influence”.
Autor: Cristina Vulpe
