România, tranziție către Smart Nation?

Tehnologia a reprezentat întotdeauna un element crucial, care a marcat profund și a favorizat evoluția urbană. De la primele așezări umane, descoperirile tehnologice au avut un impact direct asupra modulului în care funcționează societatea.

În prezent, administrațiile centrale și locale depun eforturi suplimentare pentru a reuși să răspundă nevoii de infrastructură, să crească veniturile, să creeze cadre de reglementare pentru atenuarea riscurilor tehnologice implicite, să dezvolte capitalul uman, să asigure incluziunea digitală, respectiv să promoveze sustenabilitatea mediului.

Recuperarea accelerată a decalajelor

În cazul României, ca și al altor state aflate în curs de dezvoltare, transformarea digitală a proceselor guvernamentale și a serviciilor publice este încă într-un stadiu incipient, întrucât tranziția orașelor către statutul de Smart City și a țării către cel de Smart Nation necesită, în primul rând, crearea unui cadru legal și profesional, care să susțină procesele administrative.

Aceste demersuri se traduc prin stabilirea, de către vizionarii administrațiilor centrale, a ecosistemului potrivit pentru contextul teritoriului pe care îl guvernează. Spre exemplu, provocările apărute în anul 2020 au determinat administrația României să accelereze recuperarea decalajului față de statele dezvoltate în ceea ce privește serviciile digitale. În prezent, în zonele urbane se resimte nevoia de adoptare a sistemelor de e-guvernare, de fluidizare a traficului urban, precum și de colectare inteligentă a deșeurilor. Unul din primele demersuri ale autorităților a constat în consolidarea relației dintre sectorul public și cel privat prin crearea unor grupuri comune de lucru formate din specialiști. Astfel s-a constituit un consiliu de specialitate pentru identificarea necesităților reale ale populației, precum și a soluțiilor necesare atingerii statutului de Smart Nation.

Avantaje în tranziția către Smart Nation

Crearea ecosistemului smart în România se bazează pe elemente de guvernare, infrastructură, energie, educație, mobilitate, economie, industrie, securitate și mediu. Toate acestea trebuie să parcurgă, în mod integrat și interoperabil, procese de reconceptualizare, finanțare și digitalizare. Un avantaj pentru România este posibilitatea preluării bunelor practici din experiența altor state care s-au confruntat cu provocări similare. O oportunitate deosebită este existența unei industrii IT&C puternic dezvoltată care oferă resursa umană și cunoașterea necesare pentru accelerarea transformării digitale. Centrele care au capacitate de expertiză în acest domeniu, constituite în zona municipiilor București, Cluj, Timișoara și Iași pot contribui la orientarea politicilor guvernamentale către nevoile reale de dezvoltare a centrelor urbane.

Pregătirea tehnologică și nivelul infrastructurii contribuie la fundamentarea și coagularea inițiativelor administrative pentru digitalizare. În acest context, realizarea unor infrastructuri wireless, calitative și securizate, precum și a unor sisteme informatice orientate către servicii oferite cetățenilor vor îmbunătăți considerabil interacțiunea dintre administrații și publicul larg.

Digitizarea datelor sau transferul acestora din formatul analog în cel digital, în paralel cu digitalizarea serviciilor publice (semnătură electronică, procese digitale, cloud guvernamental, sisteme inteligente de transport etc.) reprezintă următorul pas în tranziția serviciilor publice către domeniul smart. În același timp, este necesară implementarea unor sisteme complexe de colectare a datelor care să permită înlocuirea etapizată a activităților umane anevoioase și repetitive cu arhitecturi informatice complexe și de mare viteză, dotate cu inteligență artificială care să pună accent pe îmbunătățirea constantă a serviciilor publice.

Lecția unei foste republici sovietice

Estonia este frecvent invocată ca exemplu pozitiv în domeniul reformei digitale. Acest stat este unul dintre cele mai dezvoltate din lume din punct de vedere al serviciilor publice digitale oferite. În prezent, interacțiunea birocratică public-privată se desfășoară exclusiv online (cu excepția căsătoriei, divorțului și a tranzacțiilor imobiliare), cu mențiunea că transformarea digitală a Estoniei a debutat în 1991, când țara și-a recăpătat independența în urma colapsului Uniunii Sovietice, primele servicii de e-guvernare fiind implementate în jurul anului 1997.

Singapore este un alt exemplu la nivel internațional, datorită capacității cu care s-a adaptat la provocările urbanizării intense și a reușit să atragă resursele financiare și umane necesare pentru dezvoltarea ecosistemului Smart Nation. Suprafața redusă a orașului-stat a determinat autoritățile să includă masiv noutățile tehnologice în ecosistemul său. În prezent, majoritatea proceselor (de la servicii administrative la cele de salubritate) folosesc procesele digitale, contribuind la prosperitatea socio-economică a republicii. Efectele economice ale inițiativei autorităților se resimt direct în industriile principale ale statului, care sunt orientate în principal către servicii din domeniul tehnologiei financiare, respectiv cercetare-dezvoltare în domeniile asociate Smart City.

Ce avantaje are România

Nivelul de cunoaștere și inovare prezente în industria IT din România constituie principalul avantaj pe care administrațiile publice îl au la dispoziție în demersul de digitalizare a serviciilor, fiind însă necesare stimularea competitivității într-un mod transparent și accentul pus pe calitate în detrimentul prețului. Din punct de vedere al conectivității, în România există o discrepanță semnificativă între densitatea mare a infrastructurilor de mare viteză în zonele intens urbanizate și distribuirea precară a acestora în zonele rurale sau slab populate. De asemenea, în contextul tranziției către rețelele mobile de mare viteză, se remarcă din nou necesitatea stabilirii echilibrului între conexiunea mobilă și cea terestră.

Un alt element important în realizarea tranziției către Smart Nation îl reprezintă acomodarea cetățenilor și a mediului de afaceri cu serviciile publice digitale oferite de administrații. Din această perspectivă, sunt avantajate zonele din România în care aglomerarea urbană, prezența centrelor universitare, precum și industria IT&C puternic dezvoltată motivează populația să adopte mai devreme serviciile digitale. Pe de altă parte, zonele rurale asimilează mai lent soluțiile digitale care, deși vor fi puse la dispoziție de către administrațiile publice, nu vor fi îmbrățișate imediat în acele comunități marcate de migrația populației tinere către zonele urbane. În aceste localități, populate preponderent de persoane vârstnice, timpul necesar adaptării va fi îndelungat.

Provocări și vulnerabilități

În România, provocarea primordială este reprezentată de accesarea și distribuirea resurselor financiare necesare pentru transformarea comunității autohtone în Smart Nation. De asemenea, dezvoltarea economico-socială a diferitelor zone impune identificarea soluțiilor inovative care să faciliteze serviciile publice, să atragă fonduri și resursă umană, respectiv să permită adaptarea constantă a serviciilor digitale la avansurile tehnologice și nevoile societății. La acest proces pot participa atât mediul de afaceri, precum și de cetățenii interesați de bunăstarea comunităților în care trăiesc, prin identificarea unor soluții.

Totodată, abundența soluțiilor digitale oferite administrațiilor publice de către mediul privat constituie o provocare în sine, acestea fiind deseori repetitive și lipsite de interoperabilitate cu alte soluții. Acest fenomen este des întâlnit pe teritoriul României, motiv pentru care entități precum Autoritatea pentru Digitalizarea României se implică activ în identificarea unor soluții interoperabile care să poată fi distribuite pe întreg teritoriul național. Aici intervine utilitatea cloud-ului guvernamental, aflat în dezvoltare, care va permite administrațiilor teritoriale și cetățenilor să acceseze suitele de servicii digitale, aflate la un click distanță.

Alte provocări pot veni din partea dimensionării infrastructurilor de comunicații, care se pot aglomera odată cu incorporarea tehnologiilor emergente IoT sau Intelligent Transport Systems. De asemenea, vulnerabilitățile cibernetice reprezintă o prioritate pentru administrația centrală și autoritățile abilitate, deoarece acestea sunt responsabile de asigurarea unor servicii digitale securizate, stabile și de mare viteză pentru cetățenii României.

Abstract

Human evolution has always had eras of significant transformations regarding how the world works on a daily basis. Nowadays, the challenging but fulfilling transcendence to the digital era has changed the perspective from which governments and citizens approach the relationship between them, giving purpose to race for a totally new concept, Smart Nation. This article offers a glimpse of Romania’s ambition to reform all of its public services, based on the current and future needs of its society, challenges and opportunities.

Autor: Robert Stanciu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*