Instituţiilor de intelligence le sunt proprii unele elemente de specificitate organizaţională. Cineva numea aspectul „democraţie restrictivă”. De fapt, în toate unităţile militare (unde acţionează ordinul, comanda, raportul imperativ) democraţia convivială este una particulară, decurgând din organizarea ierarhică, specificitatea profesiei şi privaţiunile asumate.
În articulaţiile SRI se vorbeşte despre anumiţi termeni şi sintagme anume (confidenţialitatea relaţională, compartimentarea muncii, restricţionarea accesului, clasificarea informaţiilor etc.) şi se respectă behaviorismul ce decurge din semantica acestora, fără condiţionalităţi, amendamente sau exceptări care să vină în contradicţie cu norma.
Am tot fost întrebat (dată fiind tinereţea mea de mai multă vreme în acest câmp al muncii, teatru de operaţii şi front nevăzut!) cum e posibil să fii prieten cu un coleg (de birou sau numai de serviciu!) dacă sinceritatea suferă amendamente, adică fără să ştii ce meştereşte la computerul parolat de pe biroul său ori ce conţin dosarele din fişetul pe care şi-l încuie cu scrupulozitate şi-l sigilează cu atenţie?
Foarte bine, am zis şi zic: sentimentele şi cu atât mai mult cel mai profund dintre ele prietenia nu au grade de secretizare şi oricum nu se bizuiesc pe fapte de muncă specifice prevăzute în fişa postului oricui. Nu ceea ce ne deosebeşte profesional ne leagă sufleteşte, ci ceea ce ne aseamănă: teleologia (finalitatea) demersului colectiv, moralitatea comportamentului interumane, nevoia de aproapele, cum spun scripturile.
E drept, şi-n instituţiile ierarhice de tip formal există efort colectiv, dar acesta este o însumare (holistică) a faptelor de muncă individuale derulate după un planning cu vizibilitate restrânsă, tocmai pentru a nu exista bruiaje, blocaje, stânjeneli, bariere şi alte aritmii funcţionale, mai ales relaţionale.
Pentru neiniţiaţi aflaţi în afara cadrului organizaţional, suspiciune conduitară şi disconfort atitudinal, dar, intra muros, nu avem de-a face cu neiniţiaţi.
Privind ecourile, „mitologia” născute extra-instituţional, da, se cuvin mai multe eforturi conjugate pentru informare-educare în spiritul creării şi consolidării unei culturi de securitate preventiv-participative cu extensie naţională, aşa încât societatea civilă să devină cutie de rezonanţă eficientă, oglindă fidelă şi creator-reflector de imagine reală a demersurilor instituţiilor gestiunea securităţii, ca valoare europeană şi euro-atlantică, aşa cum e cazul Serviciului nostru.
Autor: Nicolae Rotaru
